"Regretăm profund reintroducerea de sancţiuni de către SUA, ca urmare a retragerii acesteia din urmă din Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA, denumirea oficială a acordului nuclear iranian)", au declarat miniştrii de externe din Franţa, Germania şi Marea Britanie, cele trei ţări UE implicate în încheierea acordului nuclear din 2015, într-un comunicat comun cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, potrivit Agerpres.

"Suntem hotărâţi să protejăm operatorii economici europeni implicaţi în afaceri legitime cu Iranul, în conformitate cu legislaţia UE şi rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU", se arată în comunicat.

"Acesta este motivul pentru care statutul de blocaj actualizat de Uniunea Europeană intră în vigoare la 7 august, pentru a proteja companiile din UE care fac afaceri legale cu Iranul împotriva consecinţelor sancţiunilor extrateritoriale ale SUA", au afirmat semnatarii declaraţiei UE.

"Aşteptăm ca Iranul să continue să pună în aplicare pe deplin angajamentele nucleare din cadrul JCPOA", au adăugat ei.

"Ridicarea sancţiunilor nucleare este un element esenţial al acordului - ea îşi propune să aibă un impact pozitiv nu numai asupra relaţiilor comerciale şi economice cu Iranul, ci mai ales asupra vieţii poporului iranian", se precizează în comunicatul comun.

Sancţiunile economice americane vor lovi din nou Iranul, consfinţind astfel linia dură adoptată de Donald Trump după retragerea unilaterală a SUA din acordul privind dosarul nuclear iranian, în timp ce companiile europene vor fi la rândul lor serios afectate. Primul val al noilor sancţiuni va intra în vigoare marţi la ora 04:01 GMT. Sancţiunile includ oprirea tranzacţiilor financiare şi a importurilor de materii prime, precum şi restricţii privind achiziţiile în sectoarele auto şi aeronautic.

O a doua fază a sancţiunilor va intra în vigoare în luna noiembrie şi ea priveşte sectorul petrolier şi al gazelor naturale, dar şi tranzacţiile efectuare de banca centrală a Iranului.

Toate aceste sancţiuni au implicaţii şi asupra companiilor europene, întrucât, dacă nu încetează afacerile cu Iranul, ele riscă la rândul lor sancţiuni din partea Washingtonului, sau pentru că în cazul unor produse au nevoie de licenţe americane, cum este cazul avioanelor fabricate în Europa, dar care au şi componente produse în SUA.

Ministru israelian: Iranul va capitula sau va risca un colaps

Sancţiunile americane contra Iranului, care urmează să fie reintroduse luni, vor forţa guvernul de la Teheran să accepte cererile SUA cu privire la activităţile nucleare şi regionale, în caz contrar existând riscul unui colaps, a afirmat ministrul israelian al informaţiilor Israel Katz, transmite dpa.

''Sancţiunile americane împotriva Iranului, care sunt introduse astăzi, vor forţa iranienii să opteze între a se conforma cererilor Statelor Unite în domeniul nuclear şi a risca o cădere a regimului'', a scris, pe Twitter, Israel Katz, care are şi funcţia de ministru al transporturilor în guvernul condus de Benjamin Netanyahu.

''Prima posibilitate este bună, cea de-a doua este excelentă'', a adăugat oficialul israelian.

Aceste sancţiuni urmează anunţului din luna mai al preşedintelui american Donald Trump privind retragerea SUA din acordul internaţional, semnat în 2015, privind programul nuclear iranian.

Israelul a fost un critic constant al acestui acord, iar Netanyahu a fost unul dintre puţinii lideri care au salutat decizia lui Trump.

Guvernul israelian a susţinut că respectivul acord nu împiedică un program nuclear iranian pe termen lung, permite finanţarea grupărilor militante din Orientul Mijlociu de către Iran şi nu limitează programul de rachete balistice dezvoltat de Teheran.

Susţinătorii acordului sunt însă de părere că acesta a impus un regim de verificare şi inspecţii foarte dure asupra programului nuclear iranian şi că Iranul se conformează prevederilor acordului.