Pentru a verifica aceasta teorie, sustinuta de majoritatea profesorilor in ultimele secole, cercetatorii in neurobiologie de la Universitatea Stanford, coordonati de Natalie Phillips, au examinat fluxul sangvin din creierele unor voluntari care citeau pasaje din romanul "Mansfield Park" de Jane Austen, in timp ce efectuau un test de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), scrie Mediafax.

Rezultatele au fost surprinzatoare. Voluntarii au fost rugati sa citeasca mai intai anumite pasaje pe indelete, in tihna, iar apoi au fost rugati sa citeasca cu o mai mare putere de concentrare alte pasaje. In ambele situatii, savantii americani au constatat o crestere a fluxului sangvin in creierul voluntarilor, care a depasit nivelul inregistrat in mod obisnuit in timpul activitatilor recreative.

In cazul lecturii "mai concentrate" - tipul de lectura utilizat de oameni atunci cand scriu un eseu sau citesc diverse texte pregatindu-se pentru examene -, cresterea fluxului sangvin s-a manifestat dincolo de regiunile cerebrale asociate functiilor executive, legate de mecanismele responsabile cu rezolvarea unor teste in timpul examenelor.

Savantii americani sustin ca ambele tipuri de lectura aduc beneficii majore din punct de vedere neurologic si depasesc astfel sfera care tine de "largirea orizonturilor culturale" ale unei persoane.

Coordonatoarea studiului a combatut cu aceasta ocazie conceptul de "nostalgie istorica" - un concept potrivit caruia oamenii au tendinta sa creada ca cititorii din secolul al XVIII-lea erau mai putin distrasi decat sunt cititorii din zilele noastre.