Dilema cu care s-au confruntat a fost aceeasi ca la inceputul crizei datoriilor, in 2010: sa accepte noua miliarde de euro de economii in 2013 si un al saselea an consecutiv de recesiune sau sa riste sa plaseze tara asfixiata in faliment intr-un timp relativ scurt. 

Bugetul a obtinut 167 de voturi din cele 168 pe care putea conta, din partea a trei partide care sustin coalitia aflata la putere, Noua Democratie (dreapta), Pasok (socialisti) si Dimar (stanga democratica).  Alti 128 de deputati ai partidelor de opozitie au votat impotriva si patru s-au abtinut din totalul de 299 prezenti (din cei 300), potrivit numaratorii oficiale. 

Astfel, premierul Antonis Samaras a reusit sa castige pariul si sa mentina coeziunea coalitiei sale, testata in urma cu patru zile de o lege plurianuala de austeritate adoptata cu o majoritate de 153 de voturi. 

"Al doilea pas decisiv a fost facut, acum este momentul relansarii", a declarat Samaras la iesirea din Parlament, facand aluzie la primul vot de miercuri privind economii de 18 miliarde de euro pana in 2016. 

Ministrul de Finante, Yannis Stournaras, a asigurat ca adoptarea acestor noi masuri va garanta o deblocare "la timp" a imprumuturilor de la UE si FMI.  Blocata de creditorii internationali ai Greciei din iunie, pentru a constrange tara sa adopte un program de ajustare bugetara dura, plata unei transe de imprumut de aproximativ 31,2 miliarde de euro este asteptata cu nerabdare de Atena, ale carei casierii sunt goale. 

"Avem nevoie de transa, deoarece situatia rezervelor statului este limitata, la 16 noiembrie trebuie sa rambursam obligatiuni in valoare de cinci miliarde de euro", a declarat Stournaras in fata deputatilor. 

Liderul Pasok Evangelos Venizelos, al carui partid nu mai este decat umbra a ceea ce era odata din cauza adoptarii unor planuri de austeritate succesive din 2010, a sustinut, de asemenea, austeritatea. 

"Grecia a ajuns la capatul puterilor", a declarat el, cerand o rezolvare a problemei datoriei cu o zi inaintea unei reuniuni la Bruxelles a ministrilor de Finante din zona euro.  Fotis Kouvelis, liderul Dimar, a votat si el acest buget, in timp ce la legea plurianuala s-a abtinut. 

Liderul opozitiei Alexis Tsipras, care conduce partidul stangii radicale Syriza, s-a declarat ingrijorat de situatia datoriei. "Datoria nu mai este sustenabila, doar Merkel mai crede acest lucru", a declarat el, reinnoindu-si propunerea de "stergere a datoriei cu clauza de crestere". 

Cu cateva zile inaintea grevelor si protestelor antiausteritate paneuropene (la 14 noiembrie), care vor afecta in special tarile din sudul Europei, Tsipras a cerut o"solutie globala pentru stergerea unei mari parti a datoriei acestor tari". 

2012 este al cincilea consecutiv de recesiune pentru Grecia, iar FMI estimeaza ca economia se va contracta si anul urmator.  Masurile dure de austeritate, incluzand cresteri de taxe si reduceri de salarii si pensii, precum si criza financiara au condus la declinul puternic al nivelului de trai in Grecia.  

Statul elen a primit, incepand din 2010, doua pachete de imprumuturi de la creditorii externi, zona euro si FMI, pentru a evita intrarea in colpas financiar a statului. Fondurile au fost conditionate, insa, de masuri dure de austeritate.