Franta a adoptat pedepsirea negarii genocidului armean, riscand amplificarea crizei cu Turcia
Parlamentul francez a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat. Decizia Frantei ar putea inrautati relatiile dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major, noteaza AFP.
Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot.
Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy.
Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta "o lipsa totala de respect" si o "mare nedreptate" fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este "nula si neavenita".
In plus, Ankara a reluat amenintarile cu represalii "permanente" impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. "Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic", a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu.
Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o "initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii". "Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume", a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat.
Luni, vicepremierul turc Bulent Arinc a avertizat ca Turcia s-ar putea adresa Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in vederea unei condamnari a Frantei, in cazul in care legea este adoptata.
De asemenea, televiziunea turca TRT a amenintat ca va pune capat participarii sale la Euronews, cel mai important post international de televiziune de stiri din Europa, cu sediul in Franta, in cadrul careia este actionar cu o cota de 15,5%.
Proiectul prevede pedepsirea cu un an de inchisoare si o amenda in valoare de 45.000 de euro a negarii genocidelor recunoscute de catre legea franceza, inclusiv genocidul armean.
Parisul a recunoscut in 2001 existenta unui genocid al armenilor in Anatolia, intre 1915 si 1917. Armenii afirma ca este vorba despre 1,5 milioane de morti. Pana in prezent, Franta recunoaste existenta a doua genocide, si anume cel impotriva evreilor, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, si cel al armenilor, dar pedepseste doar negarea genocidului impotriva evreilor.
Turcia, care refuza utilizarea termenului "genocid", in pofida faptului ca recunoaste existenta unor masacre soldate cu moartea a aproximativ 500.000 de armeni, a incercat sa exercite presiuni asupra Parlamentului francez pana in ultimul moment, pentru a-l determina sa renunte.
"Am stabilit in prealabil masurile pe care prevedem sa le adoptam daca acest text este adoptat. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de acest lucru", a amenintat luni ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care a anulat o vizita la Bruxelles, unde urma sa asiste la o reuniune a ministrilor europeni ai Afacerilor Externe.
Adoptarea textului de catre deputati pe 22 decembrie a antrenat chemarea, timp de cateva saptamani, a ambasadorului Turciei in Franta.
Dar, mai ales, Turcia, tara membra NATO, a inghetat cooperarea sa politica si militara cu Parisul, care considera Ankara un partener esential in vederea solutionarii crizei din Siria, in care Franta incearca sa fie foarte activa. De aceasta data, Turcia ar putea sa isi recheme sine die reprezentantul la Paris si sa adopte masuri de represalii in domeniul comercial si economic, potrivit unor surse de la Ankara.
Francezii se tem ca ar putea fi indepartati de pe importanta piata a licitatiilor. De asemenea, acest lucru ar putea pune Franta pe tusa in construirea de centrale nucleare sau ar putea periclita negocierile in vederea asocierii companiei Gaz de France la proiectul gazoductului european Nabucco.
Volumul bilateral al schimburilor a atins aproape 12 miliarde de euro in 2010, iar cateva sute de intreprinderi franceze activeaza in Turcia.
Parisul a indemnat luni la "calm". "Turcia este un partener si un aliat foarte important al Frantei", a dat asigurari Bernard Valero, purtatorul de cuvant al Ministerului francez de Externe.
Autoritatile turce il acuza pe seful statului francez ca incearca sa isi asigure voturile comunitatii armene din Franta, de aproximativ 600.000 de persoane, cu mai putin de trei luni inainte de alegerile prezidentiale, in care este prezentat de catre sondaje ca perdant.
Relatiile dintre cele doua tari s-au racit de la venirea la putere, in 2007, a lui Nicolas Sarkozy, care se opune cu fermitate intrarii Turciei in Uniunea Europeana (UE). Cu toate acestea, Sarkozy incearca, inca de la inceputul acestei crize, sa calmeze jocul, in contextul in care proiectul de lege a suscitat reticente, inclusiv in cadrul Guvernului sau.
Spre exemplu, ministrul francez de Externe Alian Juppe l-a considerat "inoportun", iar Comisia Juridica a Senatului l-a etichetat drept "contrar Constitutiei".
Citeste si:
UE pune embargo fara precedent pe adevarata arma de distrugere in masa a Iranului