"O discrepanţă" între pieţele financiare şi perspectivele economice iese la iveală, ceea ce "sporeşte spectrul unei alte corecţii a preţurilor activelor riscante", evaluările pe multe pieţe de acţiuni şi bonduri corporative fiind "suprasolicitate", potrivit raportului realizat de Tobias Adrian, directorul Departamentului FMI pentru pieţele de capital, şi Aditya Narain, directorul adjunct al aceluiaşi departament.

Avertismentul vine la doar o zi după ce Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece efectele negative ale pandemiei sunt mai accentuate decât s-a anticipat, potrivit Agerpres.

Dacă în aprilie FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020. În 2021, economia globală ar urma să înregistreze un avans de 5,4%, faţă de 5,8% previzionat în aprilie.

O corecţie ar putea fi determinată de o recesiune mai amplă şi mai îndelungată decât se estimează în prezent, de un al doilea val de infecţii sau de reintroducerea măsurilor de izolare. Un val extins de turbulenţe sociale, ca răspuns la sporirea inegalităţii economice, ar putea afecta de asemenea încrederea investitorilor, apreciază oficialii FMI.

"Suntem îngrijoraţi de panica din economie, de faptul că actuala criză ar putea dura mai mult decât am anticipat şi ar putea fi mai extinsă, în urma nivelului ridicat al şomajului şi al potenţialului pentru falimente. Aceste evoluţii sunt dificil de contracarat", a declarat Tobias Adrian. Acesta a adăugat: "O corecţie semnificativă a preţurilor activelor ar putea duce la ieşiri de capital masive, aşa cum s-a întâmplat la începutul acestui an, şi posibil la vânzări accelerate de active".

În timp ce băncile au intrat în criză cu un nivel mai ridicat al lichidităţilor şi al rezervelor de capital (capital buffers), falimentele vor testa rezilienţa sectorului bancar, se arată în raportul FMI.