Preşedintele Executivului european, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri în faţa europarlamentarilor poziţia sa de a pune capăt acestei obligaţii nepopulare de a da ceasurile cu o oră înainte în martie, apoi de a le da cu o oră în urmă în octombrie.

Această propunere trebuie să fie adoptată de Parlamentul European şi Consiliul UE pentru a deveni efectivă, scrie Agerpres.

Apoi, "statele membre sunt cele care trebuie să decidă ce oră vor să păstreze: ora de vară sau ora de iarnă", a precizat vineri comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, în timpul unei conferinţe de presă pentru prezentarea proiectului la Bruxelles. Prin urmare, este teoretic posibil ca ţări vecine să facă alegeri diferite, a admis ea, declarându-se totuşi "sigură" că statele membre "vor face un efort" de coordonare.

Comisia Europeană le cere ţărilor din UE să-şi comunice alegerea până cel târziu la sfârşitul lui aprilie 2019. Dacă acest calendar propus de Bruxelles va fi respectat, schimbarea orei de la 31 martie 2019 va fi astfel ultima trecere obligatorie la ora de vară.

Ţările care vor dori să revină în mod permanent la ora de iarnă vor avea ulterior posibilitatea să schimbe ora la 27 octombrie 2019, după care schimbările din motive senzoniere nu vor mai fi posibile.

Comisia se sprijină inclusiv pe rezultatul unei consultări publice online realizate vara aceasta, la care au răspuns 4,6 milioane de persoane, dintre care 84% s-au pronunţat în favoarea abolirii schimbării de oră.

Această constrângere a fost introdusă din motive de economisire a energiei, însă acestea ar fi marginale, potrivit Comisiei, în timp ce schimbările de oră sunt tot mai mult criticate pentru impactul lor negativ asupra sănătăţii.

Ţările din UE sunt în prezent regrupate pe trei fusuri orare diferite: ora Europei de Vest (Irlanda, Portugalia, Marea Britanie), ora Europei Centrale (17 ţări) şi ora Europei de Est (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania şi România).