Germania, cea mai puternică economie de pe continentul euroepan și a patra cea mai mare din lume, dă tot mai multe avertismente că perioada de creștere susținută a trecut și că urmează o perioadă de criză. Iar economiștii spun că, dacă Germania cade, Europa cade.
Anul 2018 este posibil să fie ultimul de maximă prosperitate. Graţie unei economii sănătoase şi a dobânzilor scăzute, Germania a înregistrat anul trecut un excedent bugetar de 11,2 miliarde euro, potrivit unor estimări preliminare publicate vineri de Ministerul german de Finanţe.
Aceşti bani vor fi puşi deoparte într-un fond special care va fi utilizat pentru finanţarea cheltuielilor cu refugiaţii care ajuns în Germania. Graţie noului surplus, acest fond ar urma să crească până la aproximativ 35 miliarde euro.
Cu toate aceste, economiştii avertizează că 2018 ar putea fi ultimul an în care Germania a înregistrat un excedent bugetar.
"Vremurile bune când statul colecta mai multe taxe decât se aştepta se apropie de sfârşit. Trebuie să fim pregătiţi pentru această situaţie", a declarat Johannes Kahrs, un expert pe buget de la Partidul Social Democrat.
"Trebuie să începem să apăsăm pedala de frână la cheltuieli", a declarat la rândul său Eckhardt Rehberg de la Uniunea Creştin Democrată, principalul partid al coaliţiei la putere.
Următorul buget ar urma să fie prezentat în mod oficial în săptămânile următoare. Conform estimărilor iniţiale, veniturile şi cheltuielile ar urma să se echilibreze la 348,3 miliarde euro. În plus, Germania nu ar urma să contracteze noi datorii, pentru al cincilea an la rând.
Producția industrială scade pentru a treia lună consecutiv
Producţia industrială a Germaniei a scăzut neaşteptat în noiembrie, pentru a treia lună consecutiv, a anunţat Oficiul federal de statistică (Destatis).
Producţia, ajustată în funcţie de factorii sezonieri şi inflaţie, a înregistrat un declin 1,9% în noiembrie, în timp ce datele pentru octombrie au fost revizuite în scădere, indicând un recul de 0,8%, faţă de 0,5% previzionat iniţial. Analiştii se aşteptau la o creştere de 0,3% în noiembrie.
În opinia Ministerului Economiei, declinul a fost cauzat de problemele din industria auto (vânzările au fost afectate de introducerea noilor proceduri mai stricte de testare a poluării, WLTP) şi de numărul mai mare de zile libere.
Avântul PIB-ului Germaniei ar urma să încetinească deoarece exportatorii sunt afectaţi de cererea globală mai slabă, disputele comerciale dintre SUA şi China, şi Brexit. Aceste riscuri externe sunt parţial compensate de majorarea cheltuielilor de consum, sprijinite de piaţa solidă a forţei de muncă şi de ratele scăzute ale dobânzilor.
În ritm anual, producţia industrială a scăzut cu 4,7% în în noiembrie, după un avans de 0,5% în octombrie. Analiştii se aşteptau la un declin de 0,8% în noiembrie.
De la excedent, pe deficit
Publicaţia Der Spiegel scria vineri că Guvernul german se confruntă cu un deficit de aproximativ 100 de miliarde de euro la planurile sale bugetare până în 2023 din cauza încetinirii economiei, potrivit unui document întocmit de experţii grupului parlamentar al conservatorilor cancelarului Angela Merkel.
Deși acum pe excedent, aşteptata creştere a cheltuielilor cu ajutoarele de dezvoltare, contribuţiile UE şi cele de apărare reprezintă un risc pentru buget până în 2023 deoarece ele nu sunt încă finanţate, susţine Der Spiegel, preluat de Agerpres.
Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, s-a angajat recent să menţină un buget echilibrat până în 2022, în pofida majorării cheltuielilor cu asistenţa socială. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul de la Berlin a redus cu 9% investiţiile, de la un nivel previzionat în 2018 de 37 de miliarde de euro la 33,5 miliarde de euro în 2022.
Însă Olaf Scholz crede că anii de bunăstare în Germania s-au terminat, conform unui interviu publicat duminică de săptămânalul Bild am Sonntag.
''Vremurile bune în care statul încasează mai multe impozite decât se aşteaptă s-au terminat. Pentru anul 2018 avem din nou excedent bugetar, dar s-au dus anii vacilor grase. De acum înainte nu mai mă aştept la niciun excedent bugetar neprevăzut, cu atât mai puţin de asemenea dimensiuni'' cum au fost cele înregistrate în ultimii ani", a estimat oficialul german în interviu.
Această previziune a sa este unul dintre motivele pentru care ministrul social-democrat respinge ideea sprijinită de blocul conservator de a fi eliminat complet impozitul de solidaritate de 5,5%, pe care contribuabilii trebuie să-l plătească de la reunificarea Germaniei pentru a susţine finanţarea infrastructurii şi a altor măsuri destinate dezvoltării regiunilor care au făcut parte din fosta Republică Democrată Germană (RDG).
Dar ministrul Olaf Scholz a confirmat că începând din anul 2021 circa 90% dintre contribuabili nu vor mai plăti acest impozit, care de atunci va fi perceput numai celor cu venituri foarte mari, astfel că din acel an statul va pierde în fiecare an venituri de circa 10 miliarde de euro.