Salariul brut al unui europarlamentar este de aproximativ 7.900 de euro, achitat din bugetul PE. Dupa retinerea impozitului comunicat si a contributiei pentru asigurarea de accident, salariul net ajunge la circa 6.200 de euro, potrivit informatiilor publicate pe site-ul Parlamentului European. De asemenea, statele membre pot sa perceapa din salariu un impozit national, scrie Mediafax.

Salariul de baza este stabilit la 38,5% din salariul de baza al unui judecator al Curtii Europene de Justitie. Exista si cateva exceptii: deputatii care au avut un mandat in Parlamentul European inainte de alegerile din 2009, cand a fost stabilit acest sistem unic de salarizare, au putut opta pentru mentinerea sistemului national anterior pentru salariu, indemnizatia tranzitorie si pensii.

Pe langa salariu, membrii Parlamentului European primesc o serie de indemnizatii cu scopul de a acoperi cheltuielile pe care acestia le fac pentru indeplinirea sarcinilor lor parlamentare.

Astfel, indemnizatia pentru cheltuieli generale vizeaza acoperirea cheltuielilor din statul membru in care au fost alesi, precum costurile de administrare a birourilor deputatilor, factura telefonica si taxele postale, achizitionarea, utilizarea si intretinerea echipamentului informatic si telematic. Indemnizatia este redusa la jumatate in cazul deputatilor care, fara o justificare adecvata, nu participa la jumatate din numarul sedintelor plenare pe parcursul unui an parlamentar (septembrie-august). Valoarea indemnizatiei este de aproximativ 4.300 de euro pe luna.

Eurodeputatilor li se ramburseaza costul real al biletelor de calatorie pentru participarea la sedintele plenare, reuniunile comisiilor, reuniunile grupurilor politice de la Bruxelles sau Strasbourg. Rambursarea sumelor se face dupa prezentarea chitantelor, in limita costului unui bilet de avion la clasa business, a unui bilet de tren de clasa I sau a 0,50 de euro pe kilometru pentru calatoria cu masina, la care se adauga indemnizatii fixe in functie de distanta si durata calatoriei, pentru a acoperi celelalte costuri ale deplasarii (precum taxele de autostrada, taxele pentru excesul de bagaje sau pentru rezervari).

Pe langa acoperirea acestor cheltuieli de deplasare, europarlamentarii au o indemnizatie anuala de calatorie, deoarece, deseori, ei calatoresc in afara statului membru de origine pentru indeplinirea sarcinilor lor, dar in alte scopuri decat reuniunile oficiale (de exemplu, pentru a participa la o conferinta in alt stat membru sau pentru a efectua o vizita de lucru in alta tara, in calitate de raportor).

Pentru a acoperi aceasta eventualitate, deputatii pot primi rambursari dintr-o indemnizatie anuala de calatorie fixa pentru cheltuielile de calatorie, cazare si alte cheltuieli aferente ale acestora. Rambursarea se face pe baza tarifului aerian sau a tarifului feroviar real, dupa prezentarea tichetelor de calatorie relevante si a documentelor justificative necesare. Indemnizatia este de maximum 4.243 de euro.

O alta indemnizatie este cea zilnica, numita si indemnizatie de sedere. PE plateste o indemnizatie forfetara de 304 euro pentru a acoperi cazarea si costurile adiacente pentru fiecare zi in care eurodeputatul este prezent in zilele de activitate oficiala, cu conditia sa semneze registrul de prezenta. Aceasta indemnizatie acopera facturile de hotel, mesele si toate celelalte cheltuieli implicate. In zilele in care are loc votul in sedinta plenara, aceasta indemnizatie este redusa la jumatate daca europarlamentarii lipsesc la mai mult de jumatate dintre voturile prin apel nominal, chiar daca sunt prezenti. Din aceasta diurna ei trebuie sa-si asigure cazarea si masa, dar nu sunt obligati sa justifice modul de cheltuire.

In cazul reuniunilor care au loc in afara Uniunii Europene, indemnizatia este de 152 de euro (cu conditia semnarii in registrul de prezenta), iar facturile de hotel sunt rambursate separat. Pe langa salariu si indemnizatii, eurodeputatii au asigurata de catre PE si plata salariilor asistentilor. Suma maxima lunara pentru asistenti este de circa 21.200 de euro.

Cele mai importante alegeri europarlamentare de pana acum. Cati reprezentanti va avea Romania in viitorul PE

Alegerile europarlamentare din 22-25 mai sunt cele mai importante de pana acum, intrucat de rezultatul lor depinde si numirea presedintelui Comisiei Europene, iar viitorul Parlament va avea mai multe puteri fata de precedentul, fiind primul ales dupa regulile Tratatului de la Lisabona.

Alegatorii europeni vor avea sansa, in mai, sa influenteze viitoarea orientare politica a Uniunii Europene atunci cand ii vor vota pe cei 751 de deputati in Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele in urmatorii cinci ani.

Fiecare stat membru are propriile legi electorale si fiecare decide data la care cetatenii sai se vor prezenta la vot, in timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor: 22 - 25 mai. Romanii se vor prezenta la urne la 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanti in Parlamentul European, cu unul mai putin fata de legislatura 2009-2014. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anuntate in seara zilei de duminica, 25 mai.

In Olanda si Marea Britanie, europarlamentarele vor avea loc la 22 mai, in Irlanda la 23 mai, iar in Letonia, Malta si Slovacia, la 24 mai. Cehia este singurul stat unde scrutinul se va intinde pe doua zile: 23 si 24, in timp ce in restul tarilor vor avea loc duminica, 25 mai.

Cele mai multe mandate in PE le va avea Germania, 96, urmata de Franta, cu 74, Italia si Marea Britanie, cu cate 73, Spania, cu 54, Polonia, cu 51, si Romania, cu 32. Cei mai putini europarlamentari vor avea Cipru, Estonia, Luxemburg si Malta, cate 6, Slovenia si Letonia - cate 8, Croatia, Irlanda si Lituania - cate 11.

Chiar daca sondajele nationale si eurobarometrele estimeaza o participare scazuta, alegerile de luna viitoare sunt cele mai importante de pana acum, deoarece vor fi primele desfasurate dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in 2009, care a conferit o serie de competente noi Parlamentului European.

Tratatul de la Lisabona din 2009 confera PE mai multa putere

Tratatul de la Lisabona acorda Parlamentului European competente sporite la nivel legislativ, acesta avand putere de decizie in aproape toate dosarele legislative. Procedura de codecizie a Parlamentului si Consiliului a fost extinsa cu peste 40 de domenii, incluzand agricultura, imigrarea legala si fondurile structurale. Totodata, PE are ultimul cuvant asupra bugetului comunitar.

Parlamentul European va trebui sa-si dea avizul conform asupra acordurilor internationale negociate de Uniune, in domenii precum comertul international.

Tratatul de la Lisabona ofera Parlamentului si un rol consolidat in procedura de revizuire a tratatului.

O alta noutate majora introdusa de Tratat este ca, pentru prima data, nominalizarea de catre statele membre a presedintelui Comisiei Europene care ii va succeda in functie lui José Manuel Barroso, in toamna anului 2014, va trebui sa tina seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la aceasta functie va trebui aprobat de noul Parlament, ceea ce inseamna ca alegatorii vor avea un cuvant mai important de spus in privinta celui care va conduce viitoarea Comisie. De asemenea, Legislativul trebuie sa consimta la numirea Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate, care va detine totodata si functia de vicepresedinte al CE.

Din cele 13 partide politice europene, cinci au nominalizat un candidat care sa ii succeada lui José Manuel Barroso. PPE l-a nominalizat pe Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului si fost presedinte al Eurogrup, candidatul PSE este Martin Schulz, actualul presedinte al Parlamentului European, ALDE a optat pentru Guy Verhofstadt, fost premier belgian si actual lider al grupului liberal din PE, Verzii au nominalizat un duo alcatuit din deputatii europeni José Bové (Franta) si Ska Keller (Germania), in timp ce Stanga Europeana l-a nominalizat pe Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza din Grecia.