Curtea Suprema a decis ca May nu poate folosi puterea executiva pentru a invoca Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona pentru a declansa negocierile pentru Brexit, care este de asteptat sa dureze aproximativ doi ani.

Astfel, tribunalul a respins recursul prezentat de Guvernul de la Londra impotriva unei decizii anterioare care il obliga sa-i consulte pe deputati inaintea invocarii articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

Judecatorii au anuntat ca orice tip de legislatie cu privire la Brexit trebuie sa fie discutata de Parlament.

"Referendumul este foarte important din punct de vedere politic, dar documentul pe baza caruia a fost convocat nu precizeaza si ce se intampla dupa vot", a spus presedintele Curtii Supreme, David Neuberger. "Asa ca orice schimbare a legislatiei pentru ca decizia de la referendum sa intre in vigoare trebuie facut conform constitutiei nescrise, adica printr-o decizie a Parlamentului".

Purtatorul de cuvant al premierului Theresa May a anuntat ca decizia curtii nu schimba planurile prim-ministrului de a declansa Articolul 50 si ca membrii Parlamentului au indicat ca nu vor impiedica procesul de parasire a UE.

Liderul opozitiei laburiste, Jeremy Corbin, a declarat ca nu va cauta sa puna piedici in calea deciziei guvernului de a invoca Articolul 50, insa cu siguranta va aduce amendamente la proiecte legislative si va incerca sa urmareasca indeaproape procesul. El a mai spus ca va cere un plan din partea guvernului care sa se asigure ca executivul poate fi tras la raspundere de catre Parlament pentru deciziile luate in timpul negocierilor pentru Brexit.

Procurorul general, Jeremy Wright, a anuntat ca guvernul va pune in aplicare decizia Curtii Supreme. "Sigur, guvernul este dezamagit de rezultat. Guvernul se va supune deciziei curtii si va face tot ceea ce este necesar pentru a o pune in aplicare," a spus Wright jurnalistilor adunati in fata Curtii Supreme.

Guvern: Proiectul pentru Brexit, in Parlament, “in urmatoarele zile”

Guvernul britanic va prezenta 'in urmatoarele zile' in Parlament proiectul de lege pentru lansarea procesului de iesire din Uniunea Europeana, a anuntat marti ministrul pentru Brexit, David Davis, informeaza AFP si Reuters.

"Vom inainta in urmatoarele zile proiectul de lege pentru a oferi Guvernului puterea legala de a declansa Articolul 50", a spus Davis in Parlament.

Proiectul de lege "va fi adoptat la timp" pentru a permite activarea Articolului 50 pana la sfarsitul lunii martie, asa cum se asteapta Guvernul", a adaugat Davis, la cateva ore dupa decizia Curtii Supreme de a obliga Executivul sa consulte si Parlamentul.

"Va fi cel mai direct proiect de lege posibil pentru a pune in aplicare decizia poporului si a respecta verdictul Curtii Supreme", a mai spus el.

Brexitul ar putea duce la ruperea Scotiei de Regat si la reactivarea conflictului din Irlanda de Nord

Iata doua teme care cu siguranta vor fi dintre cele mai dezbatute inainte ca Parlamentul sa-si dea acordul in privinta iesirii Marii Britanii din UE. Principalii beneficiari ai deciziei Curtii vor fi scotienii, care au votat pentru ramanerea in UE si care au spus in repetate randuri ca vor vota pentru independenta de Regat, daca Marea Britanie iese din blocul comunitar.

Scotia a respins independenta in urma unui referendum, in 2014, cu 55% fata de 45% din voturi. Dar actualul premier scotian, Nicola Sturgeon, a afirmat ca, in prezent, este mult mai probabil ca scotienii sa doreasca independenta, dupa ce la referendumul din iunie 2016 s-au pronuntat in mod categoric pentru ramanerea in Uniunea Europeana, in timp ce Regatul Unit in ansamblu a votat pentru iesirea din blocul comunitar.

Nicola Sturgeon a prezentat guvernului de la Londra o serie de propuneri privind pozitia Scotiei, inclusiv optiunea Edinburghului de a-si pastra legaturile cu piata unica a UE chiar si daca Scotia va continua sa faca parte din Regatul Unit.

Brexitul este o problema sensibila si pentru Irlanda de Nord, in conditiile in care iesirea Regatului din UE ar trasa din nou granita intre Belfast si Dublin, ceea ce ar putea reactiva conflictul incheiat in anii ’90. Provincie britanica, Irlanda de Nord va reprezenta singura granita terestra intre Marea Britanie si Uniunea Europeana, dupa Brexit. Lideri politici de la Londra, Dublin si Belfast au declarat ca vor sa evite o 'hard border', care presupune controale vamale si posturi de control frontalier.

De altfel, cu o luna inaintea votului din Marea Britanie, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a avertizat in privinta unei posibile reluari a conflictului nord-irlandez in caz de Brexit, pentru ca acest lucru ar duce din nou la aparitia unei frontiere intre Republica Irlanda si Irlanda de Nord.

Steinmeier a dat Irlanda de Nord ca exemplu, plecand de la afirmatiile unui “reprezentant al Republicii Irlanda”, in opinia caruia situatia este calmata datorita “absentei frontierelor” intre Ulster si Eire.

“Din momentul in care Marea Britanie iese din UE, atunci vom avea o frontiera intre Irlanda si Irlanda de Nord si asta are cel putin potentialul de a reaprinde un conflict care pare sa fie total calmat”, a avertizat Steinmeier. “Este una dintre noile dinamici care pot fi declansate de 'Brexit”, a adaugat el.

In 1998, acordurile de pace din asa-numita “Good Friday (Vinerea buna)” au pus capat unei perioade de trei decenii de infruntari confesionale intre catolici si protestanti in Irlanda de Nord care s-au soldat cu peste 3.600 de morti, conflict catralogat ca fiind unul dintre cele mai sangeroase din Europa de dupa razboi.

Theresa May vrea ruperea totala de UE si parasirea pietei unice

Intr-un discurs istoric, sustinut saptamana trecuta la Londra, premierul Theresa May a a anuntat ruperea completa a Regatului Unit de Uniunea Europeana si parasirea pietei unice europene.

"In urma cu 6 luni, poporul britanic a votat pentru schimbare. Au votat pentru ca tara noastra sa aiba un viitor mai luminos. Au votat pentru a parasi Uniunea Europeana si pentru a imbratisa lumea. Si au facut-o in mod constient: acceptand ca drumul pe care urmeaza sa il parcurgem este plin de necunoscute, dar avand incredere ca va duce catre un viitor mai bun pentru copiii si nepotii lor. Este treaba guvernului pentru a duce la indeplinire aceste lucruri. Asta inseamna mai mult decat sa ne negociem noua noastra relatie cu UE. Inseamna sa facem un pas in spate si sa ne intrebam ce fel de tara dorim sa fim", si-a inceput discursul Theresa May.

Theresa May a anuntat, in discursul pe care l-a sustinunt pe tema iesirii Marii Britanii din UE, ca nu va negocia un acord prin care sa ramana "jumatate inauntru si jumatate in afara" Uniunii Europene.

"Urmarim un parteneriat nou si egal intre o Mare Britanie independenta, autoguvernata, globala si prietenii si aliatii nostri din UE", a spus Theresa May. "Nu o apartenenta partiala la Uniunea Europeana, nu calitatea de membru asociat al Uniunii Europene sau orice altceva care sa ne lase jumatate inauntru, jumatate in afara. Nu urmarim sa adoptam un model de care se bucura deja alte tari. Nu urmarim sa ne agatam de fragmente ale statutului de membru atunci cand iesim".

Premierul britanic a prezentat 12 prioritati cu privire la procesul de Brexit pe care May, cele mai importante fiind parasirea pietei comunitare a Uniunii Europene si a uniunii vamale.

”Ceea ce propun nu poate insemna statutul de membru al pietei unice. In schimb, vrem cel mai mare acces posibil, printr-un acord de comert liber cuprinzator, indraznet si ambitios”, a spus May, adaugand ca acordul ar putea include elemente ale actualelor aranjamente ale pietei unice, in anumite domenii.

Premierul a mai spus ca apartenenta la uniunea vamala ar restrictiona Marea Britanie si ca tara trebuie sa isi dezvolte relatiile comerciale cu pietele globale de export aflate in dezvoltare.

Una din temele centrale ale strategiei pentru Brexit anuntata de Theresa May va fi si restabilirea controlului asupra frontierelor Marii Britanii.

In ceea ce priveste imigratia, Theresa May a insistat ca Marea Britanie a fost mereu o tara deschisa si toleranta, dar a avertizat ca, atunci cand nivelurile acestui fenomen este prea ridicat, sprijinul pentru granitele deschise ''se clatina'', explicand ca publicul le-a transmis politicienilor ca acest lucru s-a intamplat inaintea si in timpul referendumului privind Brexit.

May a mai apreciat ca restul statelor UE nu inteleg neaparat de ce britanicii au votat asa cum au votat si sunt ingrijorate, acum, fata de ceea ce poate insemna Brexitul pentru viitorul Europei. Insa ea spune ca Brexitul nu va conduce la o ”destramare si mai mare” a proiectului european si insista ca ea nu sustine acest lucru.

Lira sterlina s-a depreciat dupa decizia Curtii de la Londra

In urma deciziei judecatorilor, lira s-a depreciat fata de dolar si euro, iar indicele principal FTSE-100 al Bursei de la Londra a crescut cu 0,4%, la 7.172,64 puncte.

Initial, lira sterlina s-a apreciat marti, depasind 1,25 dolari, pietele sperand ca tara se indreapta spre un Brexit "mai usor" si isi va pastra accesul la piata unica europeana. Dar apoi lira s-a depreciat deoarece Curtea Suprema a decis ca guvernele Scotiei si Irlandei de Nord nu trebuie sa isi dea consimtamantul in cazul demararii Brexitului.

Moneda Marii Britanii s-a depreciat marti la pranz cu 0,6%, la 1,2458 dolari, si cu 0,3% fata de euro, la 86,10 penny pentru un euro.

Saptamana trecuta, premierul Theresa May a minimalizat recenta depreciere a lirei sterline, declarand ca de la votul pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana economia inregistreaza o crestere solida.

Votul din 23 iunie, cand alegatorii britanici au votat in favoarea iesirii tarii din Uniunea Europeana, a declansat turbulente pe pietele financiare globale, iar lira sterlina s-a depreciat semnificativ, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii 31 de ani in raport cu dolarul. Moneda britanica a inregistrat saptamana trecuta cea mai semnificativa apreciere din octombrie 2008, dupa discursul Theresei May.

"In ultimele sase luni am vazut diferite miscari ale lirei sterline. Dar am vazut de asemenea si date care arata soliditatea economiei britanice", le-a declarat May jurnalistilor, cand a fost intrebata daca se teme ca moneda britanica ar putea atinge acelasi nivel cu dolarul.