Potrivit AFP, acest lucru va permite autorităţilor de la Lisabona să îşi lărgească reţeaua de investiţii pe o piaţă cu multă lichiditate, scrie Agerpres.

Pentru Portugalia este o decizie strategică, prin care Guvernul condus de António Costa "vrea să-şi extindă baza de investitori" şi să îşi lărgească reţeaua de investiţii pe o piaţă cu multă lichiditate, a explicat Ricardo Mourinho Félix, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Una dintre ţările europene cu cea mai mare deschidere la investiţiile din China, Portugalia vrea să emită "obligaţiuni Panda" pe trei ani, în valoare de aproximativ 240 de milioane de euro (268 de milioane de dolari).

Totuşi, suma este redusă comparativ cu valoarea estimată de 16 miliarde de euro a bondurilor şi certificatelor de trezorerie ce urmează să fie emise anul acesta de autorităţile de la Lisabona.

Emiterea de obligaţiuni denominate în yuani vine la câteva luni după ce Portugalia a semnat un acord pentru integrarea portului Sines în proiectul "O centură, un drum".

China, cea mai mare putere comercială a lumii, a anunţat în 2013 o nouă iniţiativă denumită "O centură, un drum", destinată creării unui nou Drum al Mătăsii şi consolidării schimburilor comerciale între Asia, Rusia şi Europa. China a promis că va aloca 126 de miliarde de dolari pentru această strategie, în principal sub formă de investiţii în infrastructură.

China “cucerește” tot mai multe state europene

Proiectul Chinei a împărțit Europa în două, multe dintre puterile UE nefiind de acord cu investițiile masive ale Beijingului pe continent.

Luna trecută, China a mai făcut un pas în planificarea Noului Drum al Mătăsii, proiect de infrastructură faraonic prin care vrea să amplifice legăturile comerciale țările din Asia, Africa și Europa.

Şefi de stat sau de guvern din 37 de ţări s-au întâlnit la al doilea Forum al Noului Drum al Mătăsii, eveniment la care au participat delegaţi din 150 de state şi organizaţii internaţionale, inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

Iniţiativa a fost lansată în 2013 de Xi pentru a articula cooperarea cu ţările din centrul, sudul şi sud-estul Asiei, precum şi cu estul Africii, pentru construirea de infrastructuri pentru promovarea dezvoltării şi a accelerării comerţului cu China.

Wang a subliniat că proiectul are acum o "bază mai solidă şi mai mulţi participanţi" şi devine "o cale curată pentru cooperare, prosperitate, deschidere, dezvoltare ecologică şi beneficii reciproce".

China s-a angajat să majoreze comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere.

Europa Centrală şi de Est (CEE) este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând "un nou drum al mătăsii". Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

Proiectul gigant al Chinei în Europa Centrală și de Est

Companiile chineze sunt active în Balcani de câţiva ani, ajutând la construcţia unor proiecte de infrastructură.

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est.

Totuşi, până acum, bilanţul este unul mixt. Anumite proiecte sunt în curs de construcţie, însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Unele state europene, precum Franţa şi Germania, sunt din ce în ce mai îngrijorate de proiectul "noului drum al mătăsii", în special după ce guvernul populist italian a devenit primul membru al G7 care se alătură acestui proiect.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018, China a fost cel mai mare exportator în UE şi, totodată, a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro.