Ce se întâmplă dacă Marea Britanie iese din UE fără acord. Premierul Irlandei: “Ar putea fi necesară prezența armatei la graniță”
Irlanda de Nord, Brexit
Republica Irlanda a convenit cu Comisia Europeană să intensifice pregătirile pentru o posibilă ieşire a Marii Britanii din UE fără un acord, pentru a atenua plecarea Londrei din blocul comunitar, a indicat vineri un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, Margaritis Schinas, relatează Reuters.
Confirmând faptul că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul Republicii Irlanda, Leo Varadkar, au discutat joi seara la telefon pe această temă, Schinas a declarat presei că ei ''aşteaptă cu nerăbdare să continue cooperarea strânsă, inclusiv în ce priveşte intensificarea unei eventuale acţiuni fără un acord în următoarele săptămâni''.
Insistenţa Irlandei şi a UE pentru un protocol privind un ''backstop'' (plasă de siguranţă), pentru a evita o graniţă vamală dură cu provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit, se află printre motivele pentru care parlamentarii britanici au refuzat să ratifice un tratat convenit de către premierul Theresa May şi care are drept scop să atenueze ruptura cu UE când regatul va părăsi blocul comunitar pe 29 martie.
În eventualitatea unui Brexit fără acord, UE a indicat că Republica Irlanda va trebui să asigure controalele vamale pentru mărfurile care vin din nord pe la frontiera terestră, ceea ce creează o problemă pentru Dublin, deoarece o graniţă dură este considerată drept o ameninţare la adresa păcii.
Liderii UE au insistat că Republica Irlanda nu este sub presiune pentru a-şi atenua poziţia referitoare la ''backstop'', aşa cum a cerut Theresa May.
''Preşedintele Juncker a subliniat încă o dată solidaritatea noastră totală cu Irlanda'', a afirmat Schinas, referindu-se la discuţia cu premierul Varadkar.
Armata, necesară la frontiera irlandeză
În context, premierul Republicii Irlanda, Leo Varadkar, a afirmat că s-ar putea să fie necesară o revenire a soldaţilor la graniţa cu provincia britanică Irlanda de Nord, dacă Brexitul va decurge prost.
În cazul celui mai prost scenariu, o graniţă dură ar putea ''implica persoane în uniformă şi ar putea necesita, de exemplu, amplasarea de camere video, infrastructură fizică, posibil o prezenţă a poliţiei sau o prezenţă militară pentru a veni în sprijin'', a declarat Varadkar la Bloomberg.
''Problema cu aceasta, în contextul politicii şi al istoriei irlandeze, este că aceste lucruri devin ţinte'', a declarat Varadkar.
Republica Irlanda a indicat că îi va fi greu să evite impunerea unei graniţe dure cu Irlanda de Nord dacă Regatul Unit iese din blocul comunitar fără un acord.
Multe voci au avertizat asupra faptului că o ieșire necontrolată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care va trasa orice fel de graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, va duce la reactivarea confictului dintre republicani și unioniști, conflict care, timp de trei secole, a făcut mii de victime.
După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.
Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.
Pe acelasi subiect: