"Consiliul European va reveni asupra acestei probleme pentru a ajunge la o decizie clară imediat ce va fi posibil şi cel mai târziu până în octombrie 2019", au anunţat miniştrii pentru afaceri externe ai ţărilor din UE, potrivit Agerpres.

Majoritatea statelor membre sunt gata să angajeze aceste negocieri, pentru că cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele, însă Franţa, Olanda şi Danemarca frânează procesul de aderare. Rezerve au fost formulate, de asemenea, de Germania.

"Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile", a avertizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în timpul unei întrevederi avute la Bruxelles cu preşedintele macedonean Stevo Pendarovski.

Luna trecută, Comisia Europeană a recomandat începerea imediată a negocierilor cu guvernele de la Skopje şi Tirana şi a avertizat că în caz contrar credibilitatea UE va fi subminată, deoarece ambele ţări candidate au îndeplinit condiţiile stabilite anul trecut pentru demararea procesului oficial de aderare. Decizia trebuie luată în unanimitate de cele 28 de state membre ale Uniunii.

În Germania, însă, conservatorii cancelarului Angela Merkel frânează procedura. Problema trebuie mai întâi supusă dezbaterii în parlament, care susţine că nu a avut suficient timp pentru a studia ultimele rapoarte ale Comisiei Europene despre statele balcanice care doresc să adere la UE. Ministrul de externe Michael Roth a declarat, înainte de discuţiile cu omologii săi, că va lăsa parlamentarilor răgazul necesar.

Politica de extindere a Uniunii Europene este folosită ca un instrument pentru încurajarea statelor din vecinătate să aplice reforme democratice, în schimbul perspectivei de aderare.

Oficialii europeni susţin că în special Macedonia de Nord trebuie recompensată pentru paşii făcuţi anul trecut în vederea încheierii disputei privind denumirea ţării, care a blocat mult timp relaţiile cu Grecia. Unii observatori spun că neînceperea negocierilor va reduce greutatea argumentelor UE în favoarea viitoarelor reforme din regiune.

La rândul său, Albania a început o reconstrucţie masivă a sistemului juridic, deşi progresele sunt mai puţin vizibile decât criza politică în curs. Criticii evidenţiază, însă, ritmul redus al progreselor în lupta împotriva corupţiei, în ambele ţări vizate.