Vorbind în faţa presei după o întâlnire avută la Bruxelles cu negociatorul şef britanic Dominic Raab, Michel Barnier a insistat că orice acord cu Marea Britanie privind viitoarea relaţie trebuie să respecte regulile pieţei unice europene.

El a menţionat că ultima rundă de negocieri, desfăşurată în iulie, a apropiat cele două părţi de un acord privind cooperarea post-Brexit în domeniul securităţii, dar încă este departe o înţelegere privind viitoarele relaţii economice dintre Marea Britanie şi blocul comunitar.

“Acest parteneriat trebuie să respecte piaţa unică şi fundamentele proiectului european, iar dacă acest lucru este bine înţeles vom putea încheia cu succes negocierile”, a indicat Michel Barnier la o conferinţă de presă comună cu Dominic Raab.

Negociatorul şef european a subliniat că un acord privind Brexit-ul trebuie încheiat 'nu mult mai târziu' de începutul lunii noiembrie şi că Uniunea Europeană nu lucrează în prezent la un scenariu de tipul 'niciun acord' ('no deal'), adică ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar fără niciun acord la data efectivă a Brexit-ului (29 martie 2019), dar că trebuie să fie pregătită şi pentru o asemenea eventualitate.

Citește și: Ce se întâmplă cu milioanele de cetățeni europeni din Marea Britanie, după Brexit

La rândul său, Dominic Raab s-a declarat încrezător că încheierea unui acord este posibilă până în octombrie. 'Există încă diferenţe, am avut o discuţie sinceră despre ele', a spus el în faţa jurnaliştilor, sugerând totodată ca cele două părţi să încerce să convină la nivel politic în privinţa chestiunilor asupra cărora nu reuşesc să se înţeleagă în discuţiile tehnice.

Marea Britanie vrea să devină o “superputere” exportatoare, după Brexit

Ministrul britanic al comerţului internaţional, Liam Fox, a prezentat marţi o strategie menită să facă din Marea Britanie o 'superputere' exportatoare, el estimând totodată că ţara sa se concentrează prea mult pe Brexit şi nu suficient pe relaţiile cu restul lumii.

“Atunci când merg în China sau în altă parte în lume se vorbeşte despre economia mondială, despre taxe vamale, despre SUA, China sau Organizaţia Mondială a Comerţului (....), în timp ce aici, în Marea Britanie, se vorbeşte numai despre Brexit, Brexit şi iarăşi Brexit. Este o chestiune importantă, dar nu singura care face agenda comerţului mondial”, a spus Liam Fox într-un discurs susţinut la Institute of Directors din Londra.

“Europa este şi va rămâne o piaţă importantă pentru produsele şi serviciile noastre, dar există o lume şi dincolo de Europa şi dincolo de Brexit”, a insistat el, manifestându-şi regretul că decidenţii politici britanici neglijează cucerirea altor pieţe, mai ales a celei chineze şi a celor africane.

Un argument pe care Liam Fox l-a adus în sprijinul afirmaţiilor sale este că “în următorii 10-15 ani 90% din creşterea economică mondială va fi înregistrată în afara Europei”, şi în mod special în China.

“Schimbările în puterea economică şi demografică globală, creşterea bogăţiei pe ansamblul ţărilor în dezvoltare oferă oportunităţi viitoare” pentru Marea Britanie, a completat ministrul britanic al comerţului internaţional, care după referendumul din 2016 privind Brexit-ul a primit ca sarcină să călătorească în lumea întreagă pentru a tatona posibilitatea unor acorduri comerciale cu ţările din afara UE care să fie aplicate după ce Marea Britanie va părăsi efectiv blocul comunitar.

Anul trecut, exporturile de bunuri şi servicii ale Marii Britanii au reprezentat echivalentul a 30% din PIB-ul ei, procent comparabil cu cel al Franţei, Italiei şi Canadei. Guvernul condus de Theresa May doreşte să crească acest procent la 35%, dar chiar şi cu o asemenea majorare Marea Britanie tot ar rămâne la acest capitol mult în urma Germaniei.

“Mediul de afaceri britanic este foarte bine plasat pentru a beneficia de pe urma schimbărilor rapide ale mediului economic global şi cred că Marea Britanie are potenţialul de a fi superputerea exportatoare a secolului al XXI-lea”, este de părere ministrul Liam Fox.

Premierul Theresa May a prezentat la începutul lunii iulie un plan privind Brexit-ul, denumit 'Planul Chequers' (după numele reşedinţei de vară a prim-miniştrilor britanici), ce are în vedere ca Marea Britanie să menţină la capitolul comerţului cu bunuri relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, la 29 martie 2019, propunerile fiind însă mai restrictive la capitolul servicii, capitol care vizează în special centrul financiar londonez.

Planul pare astfel să schiţeze un Brexit uşor ('soft Brexit') în sectorul comercial şi un Brexit dur ('hard Brexit') în cel al serviciilor. Şefa guvernului britanic a încercat astfel să împace două tabere opuse din formaţiunea ei, Partidul Conservator.