”Astăzi este un moment de reală şi profundă tristeţe pentru mulţi dintre noi. Această tristeţe va fi amprenta furiei”, a declarat conducătoarea separatistă într-un discurs, cu câteva ore înainte de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Eurpeană (UE).

Scoţia a votat în proporţie de 62% împotriva ieşirii regatului Unit din UE în referendumul de la 23 iunie 2016, spre deosebire de rezultatul de la nivel naţional, prin care 52% dintre britanicii care s-au prezentat la urne au votat Brexitul.

Plecarea din UE a relansat lupta pentru independenţa Scoţiei, care a fost respinsă cu 55% din voturile exprimate într-un referendum în 2014.

Premierul britanic Boris Johnson se opune în mod categoric unui nou vot şi a respins în mod oficial, la jumătatea lui ianuarie, o cerere în acest sens a Guvernului scoţian.

”Voi face tot ceea ce pot pentru a obţine un referendum anul acesta”, a insistat Nicola Sturgeon. ”Conservatorii provoacă Scoţia. Noi suntem pe cale să câştigăm, iar ei ştiu asta”, a apreciat ea, potrivit News.ro.

Sturgeon a anunţat că Partidul său Naţional Scoţian (SNP, separatist) intenţionează să-şi dubleze bugetul campaniei în favoarea independenţei şi că nu exclude să apere în justiţie dreptul de a organiza un vot consultativ.

Iminentă după mai mulţi ani de amânări, ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană afectează mai ales Scoţia şi Irlanda de Nord, provincii care s-au pronunţat majoritar împotrivă în 2016, sporind temerile privind apariţia unor fisuri în unitatea ţării, comentează AFP.

Pentru susţinătorii independenţei Scoţiei, această alegere istorică justifică consultarea din nou a electoratului provinciei care s-a pronunţat în proporţie de 55% pentru a rămâne membră a Regatului Unit, într-un prim referendum organizat în 2014.

În opinia lor, dintre cei 62% de scoţieni care au votat contra Brexitului unii au basculat şi au în vedere ca naţiunea lor să-şi decidă singură calea de urmat, după peste 300 de ani în interiorul Regatului. Teoretic, acest lucru i-ar permite Scoţiei să adere la Uniunea Europeană.