In opinia unor analisti, bilantul celui de al doilea mandat al lui Merkel este contrastant. Aflata la conducerea unei coalitii cu liberalii - dupa ce a guvernat din 2005 si pana in 2009 cu social-democratii -, ea a dus la bun sfarsit cateva proiecte mari.

Insa nu si-a respectat anumite promisiuni, iar indicatorii economici magulitori ai tarii pot fi atribuiti in parte reformelor dureroase intreprinse de catre predecesorul sau social-democrat Gerhard Schröder, apreciaza ei.

Cunoscuta pentru prudenta si cautarea permanenta a consensului, dar criticata pentru lipsa de viziune, cancelarul a condus "o politica pragmatica a pasilor mici, fara mari convingeri ideologice", considera Nils Diederich, un politolog de la Universitatea Libera Berlin.

Politica pasilor marunti

Cea mai buna ilustrare a acestui lucru este modul in care a gestionat criza euro. Angela Merkel este preferata in tabara sa din cauza ca a stiut sa navigheze, de patru ani, intre apararea intereselor contribuabilului german si salvarea proiectului european, impunandu-si doctrina "reforme structurale in schimbul solidaritatii fata de tarile aflate in criza".

Uneori detestata in sudul Europei sau considerata drept o europeana mai putin entuziasta, ea a facut ceea ce a considerat necesar pentru salvarea euro, chiar daca uneori prea tarziu.

Din punct de vedere economic, Germania s-a prezentat mult mai bine ca cei mai multi dintre vecinii sai in cursul crizei, cu o rata a somajului scazuta (6,8% in august, cel mai mic nivel atins din 1990 incoace). Insa unii analisti considera ca Merkel culege fructul reformelor lansate in 2003 de cancelarul Schröder, care au flexibilizat piata muncii.

Insa aceste masuri sunt criticate, totodata, pentru ca au favorizat ascensiunea unor locuri de munca precare si prost platite, intr-o tara in care nu este prevazut un salariu minim.

Guvernul Merkel a redus puternic deficitul bugetar, care va fi in 2014 "cel mai mic din ultimii 40 de ani", lucru pe care il atribuie "disciplinei asupra cheltuielilor" pe care a impus-o.

A intors criza din zona euro in favoarea Germaniei

Dar, in mod paradoxal, Germania a beneficiat, de asemenea, de pe urma crizei euro. Multumita statutului de tara sigura din punct de vedere financiar, ea a putut sa se indatoreze cu un cost mai mic, profitand de neincrederea fata de unii dintre partenerii sai europeni.

Alegerile legislative germane vor debloca mai multe dosare economice europene majore daca, indiferent de rezultat.

"Europa asteapta alegerile" deoarece "au fost amanate numeroase decizii", subliniaza Carsten Brzeski, o economista la banca olandeza ING. Nicolas Veron, de la centrul european de reflectie Bruegel, vorbeste chiar despre o "paralizie".

 Dezbaterile privind situatia Greciei si uniunea bancara vor putea, astfel, sa fie reluate.

"Grecia nu va putea sa isi ramburseze datoria, si va fi necesar ca Germania sa recunoasca acest lucru", a avertizat Fabian Zuleeg, directorul centrului de reflectie European Policy Centre, care se asteapta la o noua restructurare a datoriei grecesti, "la un moment sau altul", dupa alegerile germane.

 In ceea ce priveste uniunea bancara, pana in prezent Berlinul s-a opus cu fermitate crearii unei autoritati europene comune insarcinata sa decida in legatura cu soarta bancilor aflate in faliment, apreciind ca o asemenea institutie ar fi incompatibila cu tratatele existente.

Subiectele fierbinti ale Europei, discutate mai relaxat dupa alegerile germane

Insa incheierea perioadei electorale va permite sa se lucreze mai destins si sa se ajunga la un compromis, apreciaza acesti trei economisti, intervievati de AFP, scrie Mediafax.

 Austeritatea bugetara, incarnata mult timp de Merkel, nu mai este un subiect important pe agenda de mult timp, subliniaza ei. "Chiar in plina perioada electorala, abordarea Guvernului german a devenit mai flexibila", noteaza Nicolas Veron. "Germania nu va deveni un apostol al keynesismului bugetar, insa ea este deja mai pragmatica decat se spune de cele mai multe ori", apreciaza el.

"Am observat deja o schimbare de orientare favorabila unei cresteri (economice) mai mari. Acest lucru nu va fi pus in discutie daca Merkel ramane la putere", anticipeaza Carsten Brzeski, care crede ca nici SPD nu ar schimba fundamental acest lucru.

Merkel, daca ramane la putere, este posibil sa aiba o marja de manevra si mai mare pentru a apara cresterea economica si sa sustina o politica mai putin intransigenta fata de partenerii sai din zona euro, potrivit lui Zuleeg. In cazul in care partidul antieuro Alternative für Deutschland (AfD) nu atinge pragul de 5% pentru a intra in Parlament, ea "va putea putea sa spuna ca in Germania nu exista cerere pentru o politica antieuropeana".

Pe termen mai lung, potrivit acestor economisti, Germania ar putea sa accepte o forma de solidaritate in suportarea datoriei in cadrul zonei euro, de exemplu sub forma unor fonduri de amortizare, ideea euroobligatiunilor ramanand in mare parte un tabu in cadrul clasei politice.