In analiza sa, Neil Buckley acopera istoria Romanei incepand din 1989 si pana la criza din prezent, citand opiniile unor analisti romani.

Criza din Romania, care are loc dupa derapajele premierului ungar Viktor Orban cu privire la instituirea unei ordini constitutionale, releva cum "unele foste state din blocul estic continua sa se lupte cu cu demonii din perioada comunista", este de parere Buckley. Aceasta "arata ca adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte si ca progrese democratice obtinute cu greu pot aluneca inapoi", subliniaza acesta in Financial Times, preluat de Mediafax.

Aceasta criza a reaprins totodata dezbaterea cu privire la "decizia politica de a admite Romania si Bulgaria in UE, in 2007, in pofida faptului ca reformele lor se aflau in urma celorlalte opt tari foste comuniste care au aderat in 2004", mai apreciaza analistul.

Insa desi unele mecanisme "mandatate de UE" au inceput sa functioneze cu intarziere in Romania, in special in lupta impotriva coruptiei, "se pare ca, in mod paradoxal, ele au contribuit la declansarea disputei politice" actuale, scrie Buckley.

Citand opinia unor analisti, el argumenteaza ca aceste progrese arata ca "lupta impotriva coruptiei vizeaza legatura dintre politica si bani, care a caracterizat perioada postcomunista, mai ales in Balcani".

Conflictul actual din Romania prezinta asemanari cu alte "confruntari din Europa intre un presedinte care sustine austeritatea si un Guvern care afirma ca vrea sa stimuleze crearea de locuri de munca si cresterea economica", continua analistul. Ceea ce il individualizeaza, insa, este faptul ca are loc in contextul unei "culturi politice nearticulate" si unei "Constitutii depasite, care defineste responsabilitatile politice prea vag", este el de parere.

Insa "viitorul este nesigur", indiferent daca Curtea Constitutionala valideaza sau nu referendumul de demitere a lui Traian Basescu din functia de presedinte, avertizeaza Buckley. In opinia sa, Romania "s-ar putea confrunta cu doi ani de coabitare turbulenta, presupunand ca Guvernul castiga alegerile in noiembrie". Alternativa, adauga el, este "un presedinte din cadrul coalitiei la putere care, se tem unii, ar putea slabi agentia de lupta impotriva coruptiei, desi Guvernul neaga asemenea planuri".

De asemenea, criza poate alimenta pur si simplu dezamagirea fata de elita politica, perceputa ca fiind mai interesata de lupta decat de solutionarea problemelor, conchide Neil Buckley, care adauga ca in opinia unor romani sistemul politic trebuie sa fie reinnoit si sa apara noi partide.