A facut o avere de 3 mld. de dolari in tara in care se traieste cu 2 dolari/zi. Povestea singurei miliardare a Africii
La 40 de ani, Isabel Dos Santos este unica miliardara a Africii si cea mai tanara femeie de afaceri de pe continent. Si cel mai important, fiica presedintelui Angolei, José Eduardo Dos Santos, scrie Forbes.
Isabel Dos Santos a studiat inginerie la King's College, Londra, inainte sa-si deschida primul sau business, la doar 24 de ani. Prima afacere in care a investit a fost un restaurant, numit Miami Beach, potrivit Daily Mail.
Rapid si sistematic, Isabel Dos Santos a acumulat participatii semnificative in industriile strategice din Angola: banci, ciment, diamante si telecom. Ceea ca a facut-o sa devina cel mai influent om de afaceri din tara sa.
Mai mult de jumatate din activele sale sunt detinute in companii portugheze cotate la bursa, ceea ce ii confera si credibilitate internationala.
Dar cum a ajuns ea la aceasta uriasa avere? In primul rand, este fiica cea mai mare a presedintelui Angolei, José Eduardo Dos Santos. Apoi a reusit sa faca aceste investitii majore fie preluand cate o "bucata" din vreo companie ce dorea sa faca afaceri in Angola, fie din penita stiloului tatalui sau, care i-a usurat drumul in afaceri, scriu jurnalistii de la Forbes.
Mai intai a pus mana pe diamante. Angola este al patrulea cel mai mare producator de diamante din lume. Vinde de 1 miliard de dolari pe an pretioasele pietre ce se gasesc in minele situalte in nord estul tarii. Concesionarul exclusiv al acestora este compania de stat Endiama. In 1999, presedintele Dos Santos a impins Endiama sa formeze un parteneriat cu trei companii din Israel pentu vanzarea diamantelor. In spatele tranzactiei, ar fi stat traficantul rus de arme Arkadi Gaydamak, fostul confident al presedintelui Dos Santos in timpul razboiului civil din 1992-2002, scrie Forbes. Noua companie se va numi Ascorp. Israelienii si Gaydamak raman cu 24,5 % din actiuni, iar guvernul cu 51%. Celalalt actionar? Surpriza! Isabel dos Santos, care a aparut cu o participatie de 24,5%, printr-o societate de investitii din Gibraltar, Trans Africa Investment Services, potrivit raportului anual TAIS ".
Au urmat apoi afacerile in industria cimentului, telecom si domeniul bancar.
Isabel dos Santos, asul din maneca presedintelui
Astfel acesta reuseste sa scoata bani din tara, tinand la distanta bratul legii, scrie Forbes. Daca la 71 de ani José Eduardo dos Santos este indepartat de la carma tarii, poate sta linistit caci va avea de unde lua avere. Daca insa moare in timp ce se afla in functie, Isabel Dos Santos pastreaza banii. Poate decide, daca este generoasa, sa ii imparta cu fratii sai. Sau nu. Toti copiii acestei familii sunt celebri in Angola pentru ura ce si-o poarta.
"Nu ai cum sa justitifici aceasta avere, care este afisata cu nerusinare", a spus la randul sau fostul premier al Angolei, Marcolino Moco.
"Nu exista nici cea mai mica indoiala ca tatal ei a fost cel care a generat-o",a continuat acesta.
Isabel Dos Santos a refuzat sa discute cu cei del a Forbes pe tema acestui articol. La fel si presedintele.
Angola, una dintre economiile cu cea mai rapida crestere. Dar oamenii traiesc cu 2 dolari/zi
La sfarsitul anilor 90, cand razboiul civil era pe sfarsite, presedintele Dos Santos a imbratisat o asa zisa forma de capitalism. In ultimul deceniu, Angola a fost una dintre economiile cu cea mai rapida crestere din lume. PIB-ul a avansat la 11,6%, din 2002 pana in 2011, condus de mai mult de o dublare a productiei de petrol, la 1,8 milioane de barili pe zi.
Bugetul de stat sta pe 69 miliarde dolari, in crestere de la 6,3 miliarde de dolari in urma cu un deceniu. Dar previzibil, oamenilor din Angola nu le e bine. 70 dintre ei traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi. Si dupa propria numaratoare a guvernului, 10% din populatia tarii sta la coada pentru alimente din cauza secetei si a birocratiei. Asadar unde se duc banii, se intreba cei de la Forbes.
Pai in primul rand, aparatul securitatii de stat trage mai multe fonduri de la buget decat iau sanatatea, educatia si agricultura, toate combinate la un loc.
Intre 2007 si 2010, cel putin 32 de miliarde de dolari din veniturile din petrol au disparut din registrul federal, potrivit Fondului Monetar International.