"A fost un început de an foarte palpitant şi există toate şansele ca şi următoarele săptămâni şi luni să fie extrem de volatile", spune Bo Palmgren, director de operaţiuni la traderul danez energie MFT Energy A/S.

Un fenomen meteo relativ rar, denumit vortexul polar, ameninţă să trimită noi temperaturi scăzute în America de Nord, Europa şi Asia începând de la finele lunii ianuarie.

Folosirea prelungită a instalaţiilor de încălzire ar putea accelera ritmul de golire a depozitelor de gaze în primăvară iar efectul secundar va fi că la vară preţurile vor fi influenţate de cererea pentru umplerea depozitelor înaintea iernii următoare.

Citește și: Temperaturile scăzute au dat peste cap sistemul energetic mondial. Din China și Japonia, până în Europa, oamenii sunt sfătuiți să scadă consumul de electricitate

"Actualul val de frig în emisfera nordică deschidea calea pentru o piaţă a gazelor mai tensionată pe întreg parcursul anului", susţine Massimo Di Odoardo, director pentru piaţa europeană a gazelor la Wood Mackenzie Ltd, scrie Agerpres.

La rândul lor, analiştii de la Goldman Sachs Group Inc. şi-au majorat, cu 19%, estimările privind preţul gazelor naturale cu livrare în luna următoare pe piaţa din Olanda, un contract de referinţă pentru piaţa din Europa.

Dacă vremea friguroasă va persista şi luna viitoare, preţul la energie electrică în Germania şi piaţa nordică ar putea creşte cu 10% ca urmare a creşterii cererii, susţine Arne Bergvik, analist şef la firma suedeză de utilităţi Jamtkraft AB.

Situaţia din prezent reprezintă o schimbare radicală faţă de începutul lui 2020, când pandemia a paralizat activitatea industrială şi existau discuţii că preţul gazelor naturale ar putea să urmeze cotaţia petrolului, care la un moment dat coborâse sub nivelul zero, din cauza unui excedent de ofertă fără precedent.

"Avem o situaţie complet inversă la începutul lui 2021, comparativ cu cea din urmă cu un an, când vremea a fost una blândă şi umedă. Dacă vremea rece şi uscată va continua preţurile ar trebui să crească", susţine Arne Bergvik.

Consumul de electricitate al României se apropie de maximul istoric

Consumul de electricitate al României a depăşit, luni seara, nivelul de 9.500 de MW, fiind aproape de maximul istoric de 9.930 de MW, în timp ce importurile sunt peste 1.500 de MW, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional, prezentate în timp real pe site-ul Transelectrica.

Astfel, la ora 17:50, consumul total al ţării era de 9.562 MW, producţia, de 8.050 MW, diferenţa de 1.512 MW reprezentând importuri.

Principala sursă de producţie a energiei erau hidrocentralele - 35%, urmate de centralele pe hidrocarburi - 22%, cărbune - 20%, nuclear - 17%, eolian - 2,5%, biomasa - 1,6%, fotovoltaic - 0%.

În istoricul ultimilor cinci ani, cel mai mare consum instantaneu de energie electrică a fost consemnat în luna ianuarie 2017, având o valoare de 9.930 MW.

Ministrul Energiei: Nu avem probleme cu aprovizionarea cu energie electrică

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat luni că nu vor fi probleme în privinţa aprovizionării populaţiei cu energie electrică în această perioadă geroasă, precizând că rezervele de gaze naturale din depozite sunt în limite normale, Hidroelectrica funcţionează la capacitate maximă, iar grupurile de la Complexul Energetic Oltenia pe cărbune sunt pregătite să intervină.

"Ne aşteptam la acest val de frig. Am luat toate măsurile care se impun. Nu avem probleme cu aprovizionarea cu energie electrică, rezervele de gaze naturale în depozite sunt în limite normale, nu sunt probleme în aprovizionare, evident bucureştenii au o problemă cu energie termică, problemă datorată în principal reţelei de termoficare a Bucureştiului. (...) Nu vom avea probleme de aprovizionare, suntem pregătiţi să facem faţă. Sunt pregătite şi grupurile de la Complexul Energetic Oltenia pe cărbune să intervină, Hidroelectrica merge la capacitate maximă, există rezerve în lacurile de acumulare, nu mai avem probleme", a spus Popescu, la B1 TV.

El a precizat că pentru a putea aproviziona populaţia cu energie electrică s-a luat decizia de a amâna o revizie la Centrala de la Cernavodă, care s-ar fi suprapus cu perioada geroasă.

Popescu a menţionat că pe lângă acest val de frig a mai apărut şi o altă problemă: "nu bate vântul" şi astfel nu se poate produce energie suplimentar.

În ceeea ce priveşte creşterea semnificativă a preţului gazelor pe bursele spot, cu peste 70%, majorare legată de vremea friguroasă care a dus la majorarea consumului de gaze, Popescu a explicat că acest lucru nu va afecta consumatorii casnici care au un contract cu preţ fix cu furnizorii.

"Este vorba de piaţa zilei următoare. Consumatorii casnici au un contract cu preţ fix cu furnizorii, nu au probleme cu acest preţ. În momentul în care au încheiat acel contract, furnizorii aveau în spate contractele de aprovizionare cu clienţii. Probabil acum este o speculaţie de frig pe piaţa zilei următoare. Aşa se întâmplă când apar temperaturi foarte scăzute. Vă dau un exemplu din Marea Britanie, nu la gaze, la energie electrică. A ajuns preţul vineri, când a fost un val de frig în Marea Britanie la 1.000 de euro Kw, un preţ extraordinar de mare pe piaţa zilei următoare. Asta se întâmplă peste tot. Noi am reuşit să ţinem lucrurile sub control şi le vom ţine sub control", a adăugat ministrul Energiei.