Liderii europeni viseaza inca din anii '90 la o uniune monetara care sa se extinda treptat catre toate statele foste comuniste de la granita esticaa Uniunii Europene, proiect care ar permite UE sa atinga potentialul real al statutului de uniune economica. Criza din Grecia a schimbat insa asteptarile tarilor care vor sa adopte moneda europeana

Multe dintre tarile care bat la usa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profunda si adancirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite sa apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor.

Printre tarile candidate se numara Polonia, statele baltice, Cehia, Bulgaria, Ungaria si Romania. Ca o conditie a apartenentei lor la UE, toate sunt obligate sa urmareasca adoptarea euro, desi nu exista un termen limita in acest sens. Tarile baltice, care au crescut spectaculos in anii de dinaintea crizei financiare, erau luate in calcul pentru o aderare rapida la zona euro, dar in prezent se confrunta cu probleme majore.

De exemplu, acum un an si jumatate, Polonia avea ca obiectiv intrarea in zona euro panain 2011, insa acum chiar si cele mai optimiste voci considera ca momentul a fost amanat deja cu cativa ani.

Pentru unii observatori, problemele Greciei subliniaza beneficiile unei monezi nationale independente care se poate deprecia din cand in cand pentru a sustine exporturile. Totusi, pentru majoritatea tarilor candidate, promisiunea unei monezi stabile, a unor dobanzi reduse si a accesului nemijlocit la cea de-a doua mare piata din lume par avantaje mai importante decat dezavantajele expuse de Grecia.