Când vor fi gata reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și de ce are nevoie România de încă două unități atomice
Cernavoda
Reactorul 3 de la centrala nucleară din Cernavodă este prevăzut a fi realizat până în anul 2030, iar reactorul 4 după această dată, potrivit noii Strategii energetice a României, potrivit secretarului de stat din Ministerul Economiei, Dan Drăgan.
”Societatea Nuclearelectrica are în plan retubarea unităţii 1 începând cu 2026, iar planul de dezvoltare este cuprins în Strategia Energetică - ce va fi publicată în zilele următoare pe site-ul Ministerului - realizarea unităţii 3 până în anul 2030 şi unităţii 4 după această dată. Toate aceste planuri vor conduce la o mai bună rezilienţă şi o mai bună acoperire a necesarului de energie la nivel naţional”, a declarat secretarul de stat, citat de News.ro.
Acesta a vorbit de investiţiile majore din sectorul energetic, în ceea ce priveşte companiile de stat.
”Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a solicitat companiilor în care este acţionar majoritar planul de investiţii pentru următorii cinci ani, plan de investiţii prin care să fie prioritizate investiţiile ce vor conduce la o modernizare a sistemului de producţie a energiei electrice. În acest sens, toate companiile au avut o perioadă în care au pregătit aceste planuri, care au fost aprobate în Adunările Generale ale Acţionarilor. Companiile vor realiza în perioada următoare investiţii semnificative. Din aceste investiţii, cele mai importante sunt cele care vor fi realizate de către Hidroelectrica, în planul lor de investiţii cincinal sunt cuprinşi 300 MW în offshore, 300 MW în onshore, plus alte proiecte pe energie hidroelectrică”, afirmă secretarul de stat.
Pentru Complexul Energetic Oltenia, planul de investiţii prevede în perioada următoare, realizarea a trei capacităţi de 400 MW pe ciclu combinatat, două la Işalniţa, unul la Turceni, şi a 300 MW în centrale fotovoltaice, plan ce va conduce o bună funcţionare a companiei, speră autorităţile.
De asemenea, companiile Romgaz şi Electrica au anunţat şi ele investiţii în producţia de energie electrică, iar Romgaz inclusiv pe partea de biochimie prin realizarea unei fabrici de etanol.
Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a dispus constituirea Comitetului de coordonare strategică pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial.
Comitetul va fi condus de ministrul Economiei, Virgil Popescu. Din componenţa organismului consultativ mai fac parte Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului.
Obiectivele principale ale Comitetului sunt analiza, cristalizarea şi fundamentarea deciziilor strategice şi a măsurilor necesare pentru implementarea Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă.
În prezent, în România, energia nucleară asigură aproximativ 18% din necesarul de energie electrică şi 33% din totalul electricităţii cu emisii reduse de carbon. Industria nucleară orizontală din România asigură 11.000 locuri de muncă, număr ce ar putea creşte la 19.000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare, generând o cifră de afaceri de 590 milioane euro.
Conform unui studiu realizat de Romatom, asociaţia industriei nucleare din România, cu privire la capabilitatea industriei nucleare româneşti de a participa la Proiectul Unităţilor 3 si 4 de la CNE Cernavodă, se estimează că potenţiala participare a industriei nucleare româneşti la finalizarea proiectului cu bunuri şi servicii este evaluată la circa 1-1,6 miliarde euro, ceea ce ar reprezenta între 25 şi 40% din valoarea totală a contractului de Inginerie, Procurare, Construcţie şi Punere în funcţiune (EPCC).
În luna mai, ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunța încheierea colaborării cu compania chineză pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, începută în urmă cu şapte ani, pentru că proiectul nu a avansat.
Pe acelasi subiect: