Ministrul Transporturilor: Pana in 2020 ar urma sa fie gata proiecte de autostrada de 946 km; nu trebuie sa uitam de drumurile nationale
Proiectele de autostrada ce vor fi gata pana in 2020 totalizeaza 946 km, iar printre ele se afla Pitesti-Sibiu, Comarnic-Brasov, Targu Neamt-Iasi-Ungheni, Sibiu-Brasov, Pitesti Craiova, a anuntat, marti, ministrul Transporturilor, Iulian Matache.
"Din cei 1.219 km de autostrada, prevazuti a fi implementati pana in 2030, pana in 2020 sunt prevazuti a fi construiti aproximativ 251 km finantati din fondul de coeziune, la care se adauga 470 km finantati din Fondul european de dezvoltare regionala, ceea ce reprezinta un total de 721 km. La acestia se adauga proiecte fazate de autostrada in lungime de circa 224 km. Pana la sfarsitul lui 2020, ar urma sa se finalizeze urmatoarele proiecte de autostrada in lungime de 946 km: Pitesti-Sibiu, Targu Neamt -Iasi- Ungheni, Comarnic-Brasov, Sibiu-Brasov, Suplacu de Barcau-Bors, cu ramura spre Oradea, Nadaselu-Suplacu de Barcau, Pitesti-Craiova, Sebes-Turda, Lugoj-Deva, loturile 2,3 si 4, care este proiect fazat, Campia Turzii - Targu Mures, proiect fazat, Timisoara- Lugoj, lotul doi, proiect fazat" a spus Iulian Matache, potrivit Agerpres.
El a mentionat ca in prezent sunt in executie lucrari de reabilitare pentru 1.200 km de drumuri nationale, precum si 246 km de variante de ocolire, cea mai importanta fiind Centura de Sud a Capitalei.
"Toata lumea este interesata doar de autostrazi. Eu cred ca nu ar trebui sa uitam de drumurile nationale de care ne folosim zi de zi, pana la finalizarea unei retele de autostrazi europene. Aceasta guvernare a acordat o importanta deosebita drumurilor nationale, reabilitand peste 1.000 km de drumuri, procesul continuand si in perioada urmatoare, fiind in executie peste 1.200 km. Sa nu uitam de variantele de ocolire a oraselor, pentru care azi avem in lucru 246 km. Cea mai importanta este Centura Bucuresti. Pentru partea de sud a acesteia avem in vedere reactualizarea studiului de fezabilitate care sa permita finantarea din fonduri europene a acestui important obiectiv, in cadrul Programului operational infrastructura mare, avand ca tinta inceperea lucrarilor anul viitor", a explicat ministrul Transporturilor.
El a subliniat ca valoarea proiectelor de infrastructura de transport pentru 2014-2020 a fost stabilita pe baza unor standarde de cost fundamentate in functie de valoarea proiectelor de infrastructura deja implementate sau pe baza comparatiilor cu alte proiecte similare implementate in tari membre ale Uniunii Europene UE.
"Fiecare proiect se bazeaza pe un mix de surse de finantare care va include finantare din fonduri structurale, din cofinantare de la bugetul de stat si imprumuturi publice dupa activarea clauzei de reforma structurala", a precizat Matache.
Proiectele ce se vor implementa intre 2014-2020 sunt in faza de pregatire reprezentata de stabilirea caracteristicilor tehnico-economice si realizarea studiilor de fezabilitate, etapa in care absorbtia fondurilor europene este relativ scazuta.
"Pentru un proiect rutier sau feroviar ciclul de implementare este reprezentat de 1-2 ani pregatirea proiectului si 3-4 ani perioada de executie de lucrari. Astfel, perioada maxima de absorbtie a fondurilor europene este, pentru urmatoarea perioada de implementare, 2018-2019", a afirmat Matache.
Iulian Matache a reamintit ca, in perioada 2007-2012 gradul de absorbtie a fondurilor europene a fost de doar 6,48%. La sfarsitul lui 2013 se inregistra o absorbtie de 32,24%, iar la sfarsitul lui 2014 de 58,47%. Pentru 2015 este estimata absorbtie de 73,51%.
Motiunea simpla "Transporturile sub guvernarea PSD sau drumurile care nu duc nicaieri" a fost semnata de 44 de senatori liberali. Textul motiunii a fost citit in plenul Senatului de senatorul PNL Iulian Dumitrescu.
In document, liberalii acuza faptul ca "indolenta Guvernului Ponta a dus la stagnarea proiectelor de modernizare a infrastructurii din Romania" si la pierderea a trei miliarde de euro din fonduri europene, liberalii dorind astfel sa traga un semnal de alarma cu privire la necesitatea unui management responsabil in domeniul transporturilor, in lipsa caruia infrastructura din Romania risca "sa ajunga in pragul colapsului".