ZF: Romania a platit deja dobanzi de 1,6 mld. € catre FMI si UE. Cat 320 km de autostrada

„Imprumutul salvator“ de 20 mld. euro mananca acum din spatiul fiscal pentru autostrazi, cai ferate si spitale. BNR si Finantele au luat efectiv 17,9 mld. euro si au de dat inapoi 21 mld. euro, noteaza Ziarul Financiar.

„Centura de siguranta“ pe care Romania si-a pus-o in urma cu patru ani sub forma uriasului imprumut de 20 mld. euro negociat cu FMI si UE a scos pana acum 1,23 mld. euro din Trezoreria statului, din care 700 mil. euro au reprezentat numai dobanzile si comisioanele (57%). Alte 4 mld. euro au fost achitate deja de BNR, incluzand dobanzi de peste 900 mil. euro, potrivit datelor bancii centrale.

Pana in anul 2023 imprumutul asumat pe nepusa masa la inceputul lui 2009 de triada Traian Basescu, Mugur Isarescu, Emil Boc va manca inca 8,6 mld. euro din bugetul Romaniei, dobanzile si comisioanele ajungand la circa 900 mil. euro din aceasta suma. BNR singura mai are de rambursat rate de 6,9 mld. euro si dobanzi de 230 mil. euro, adica un total de 7,14 mld. euro, calendarul sau de plata urmand sa se incheie mai devreme, in 2016, iar singurul creditor fiind FMI.

Costurile pachetului salvator ies in evidenta in contextul in care Guvernul se plange permanent de lipsa spatiului fiscal pentru investitii si pedaleaza steril pe ideea prioritizarii proiectelor.  Cu alte cuvinte, din putinul spatiu fiscal Mi¬nisterul Finantelor si-a asumat o factura de aproape 10 mld. euro pe perioada 2009 – 2023, marele efort de 8,6 mld. euro de-abia urmand sa vina la plata in ur¬matorii zece ani. Cu banii dati pe dobanzile de 1,6 mld. euro achitate pana acum, statul ar fi putut finanta construirea a 320 km de autostrada la un pret mediu generos de 5 mil. euro pe kilometru, a 30 de spitale mari dotate la standarde de varf sau a 4.500 de scoli cu cate opt sali de clasa, scrie Ziarul Financiar in editia electronica.

In strainatate, cu cardul, acasa, cu cash

In ciuda tendintei descrescatoare a cardurilor, romanii au ajuns sa cheltuie la POS-urile din strainatate dublul sumei lasate la magazine de strainii care viziteaza Romania, potrivit Capital.ro. Romanii sunt mult mai cheltuitori in perioadele de vacanta  sau in deplasari externe decat sunt turistii sau oamenii de afaceri straini care vin in Romania. Cel putin asa arata statisticile BNR in privinta cheltuielilor pe card si a retragerilor de la ATM efectuate de cele doua categorii de clienti.  Astfel, pe parcursul anului 2012, valoarea retragerilor efectuate de cetatenii romani in strainatate a fost de 2,08 miliarde de lei, in timp ce platile la POS-urile din strainatate au ajuns la 4,81 miliarde de lei.

Cheltuielile strainilor care au vizitat Romania in 2012 au fost insa de doar 1,47 miliarde de lei. Situatia este similara daca se analizeaza piata cardurilor din 2011 si cea din trimestrul I din 2013. Explicatia nu tine de diferentele de curs valutar, ci se bazeaza pe numarul mai mare de romani care viziteaza alte tari, pe inclinatia lor de a cheltui in strainatate, dar si pe diferentele de pret dintre produsele achizitionate din Vest si cele de la noi. In strainatate, romanii au invatat destul de repede ca au comisioane mai mici daca platesc cu banii de plastic si ca au la dispozitie mai multe POS-uri decat in tara. Asa se explica de ce retragerile de numerar de la ATM-urile din strainatate sunt la jumatate fata de platile cu cardul la comercianti, in timp ce in Romania retragerile de numerar raman majoritare.

Acordul cu FMI fata in fata cu reactiunea: iesirea din insolventa a Hidroelectrica, cea mai mare realizare?

Romania s-a putut lauda in fata board-ului FMI cu o serie de progrese macroeconomice si cu privatizarea CFR Marfa, dar analistii considera ca iesirea Hidroelectrica din insolventa este cea mai mare realizare din acordul cu FMI incheiat cu succes, arata Wall-Street.ro. "Desi indelung contestata initial de neofiti, restructurarea Hidroelectrica este singura realizare majora pentru care acordul cu FMI se incheie cu bine", spune analistul economic Lucian Isar pe blogul personal, citat de Wall-Street.ro.

Acordul Romaniei cu FMI si UE, in valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritatile romane ca preventiv, fara sa fie trase fonduri. Finalizarea evalarilor a saptea si a opta fac disponibila pentru tragere o suma echivalenta cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispozitia Romaniei din partea Fondului in actualul acord se situeaza la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arata in comunicatul FMI. Potrivit scrisorii de intentie transmise de Guvern Fondului pe 10 iunie, Romania indeplinea, la momentul respectiv, doar doua dintre cele cinci criterii de performata cantitative si tot doua dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanta privind activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.

Avioane private fabricate cu costuri scazute si alte minuni din viitorul industriei aeronautice

In timp ce producatorii de avioane isi expuneau cele mai noi creatii la Salonul Aeronautic de la Paris, cel mai mare si cu cea mai lunga istorie din lume, o poveste mai putin spusa despre tehnologia acestora se derula in fabricile celor doi giganti ai industriei, Airbus si Boeing, unde mare parte dintr-o aeronava este produsa inca manual de angajati specializati, noteaza Business Magazin.

Planurile pentru introducerea mai multor modele de avioane, care vor forta limitele performantelor aeronautice, au oferit industriei cea mai mare oportunitate din ultimul deceniu pentru automatizarea fabricilor, introducerea de tehnici noi si reducerea costurilor. In cinci ani, aeronavele care vor fi livrate clientilor ar putea avea componente fabricate folosind tehnologia imprimarii 3D si ar putea fi vopsite de un robot, in timp ce niturile ar fi instalate tot automat. „Urmatoarele salturi importante in industria aeronautica vor veni pe partea de productie - cum producem aceste avioane mai rapid, mai eficient, cu mai multa automatizare?", a intrebat directorul general al Boeing Ray Conner la salonul de la Paris.

Isarescu: "Ne aflam la sfarsitul unui ciclu, nu prea stiu ce urmeaza. Este necesar un bilant al crizei din 2008-2009"

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spune ca se incheie un ciclu de 40 de ani si nu stie ce va urma, iar pentru a "deslusi" o strategie pentru Romania trebuie analizat daca lumea se afla intr-o perioada post-criza sau criza se va prelungi, scrie Incont.ro.

"O prima intrebare daca vrem sa deslusim o strategie pentru Romania: suntem intr-o lume care este post-criza sau criza se va prelungi? Si incep aici discutii, chiar azi (joi - n.r.) la comitetul de politica monetara cineva spunea ca o sa dureze criza pana in 2022. Dar exact pana in 2022? Cam pe acolo, pentru ca orice raspuns isi va gasi radacina in o alta intrebare: cum definim criza?", a afirmat Isarescu la seminarul "Strategica: On strategies in a challenging world", organizata de BNR si SNSPA. Guvernatorul BNR a aratat ca nu incearca sa dea un raspuns la aceste intrebari si a facut referire la experienta personala.

Investitorii Facebook investesc 25 milioane de dolari intr-un start-up
 
Un trio format din cei mai cunoscuti finantatori de la inceputurile Facebook si-a unit fortele pentru sprijinirea unei companii care a luat nastere tot intr-un campus universitar, arata Financial Times. Firma nou aparuta, Clinkle, are ca domeniu de activitate platile pe mobil, iar suma de 25 de milioane de dolari, cat reprezinta finantarea pe care a primit-o, este una dintre cele mai mari investitii din Silicon Valley, pentru o companie aflata la inceput de drum. Primul care a vazut potentialul din spatele ideii a fost Jim Breyer, de la Accel Partners, cea dintai firma de investitii care a finantat crearea Facebook. Clickle, la randul sau, a luat nastere tot intr-un campus universitar, iar fondatorul sau Lucas Duplan, nu are mai mult de 22 de ani. Noul sistem de plata pe mobil va fi testat anul viitor printre studentii universitatii si comerciantii din campus, o miscare considerata foarte “vicleana”, de catre Breyer, in contextul fenomenului de social media care a luat amploare in randul tinerilor.

Proteste de amploare in Hong Kong
 
Zeci de mii de manifestanti vor marsalui luni pe strazile din Hong Kong, cerand o mai buna implementare a democratiei si masuri prin care sa se reduca diferentele sociale, transmite Bloomberg. Ziua de 1 iulie, aleasa pentru demonstratii, coincide cu aniversarea zilei in care Hong Kong s-a intors in administratia chineza si va atrage cel putin 50.000 de oameni, sustine Jackie Hung, de la Miscarea pentru drepturile omului, care organizeaza protestele. Acestea marcheaza in acelasi timp popularitatea extrem de scazuta in randul cetatenilor, de care are parte Leung Chun-ying, liderul orasului. In primul sau an in functie, acesta a ales sa nu tina cont de sfaturile investitorilor si nu a reusit sa scada preturile locuintelor din zona. In plus, guvernarea sa a fost presarata de o serie de scandaluri in care au fost implicati mai multi membri ai Cabinetului.

Un Dreamliner japonez a fost retinut la sol, dupa o pana de curent
 
Problemele nu se mai sfarsesc pentru producatorii de la Dreamliner. De data aceasta, modelul Dreamliner 787, al companiei japoneze All Nippon Airways (ANA), a fost tinut la sol in Tokyo din cauza unei probleme tehnice, noteaza CNN. Avionului nu i s-a permis decolarea la ora programata, dupa ce au fost semnalate nereguli la alimentarea cu energie electrica a aparatelor de aer conditionat de la bord. Peste o suta de pasageri care ar fi trebui sa ajunga la Frankfurt au fost imbarcati intr-o alta aeronava, iar decolarea a avut loc cu opt ore mai tarziu, potrivit ANA. Incidentul este al patrulea de acest gen pentru Dreamliner, numai in ultimele 10 zile. Mai devreme saptamana aceasta, un model al United Airlines a fost deviat inapoi catre Houston, dupa o problema la indicatorul de franare si, cu o saptamana inainte, alte doua avioane din aceeasi serie au fost nevoite sa efectueze aterizari de urgenta.

Chinezii isi potolesc setea cu vinuri frantuzesti
 
Atacul recent asupra unor studenti chinezi din Hostens, un orasel din sud-vestul Frantei, urmat de cel mai mare targ de vinuri international, tinut in Bordeaux, unde au fost prezenti multi investitori asiatici, au declansat multe discutii in Franta, despre aportul financiar al chinezilor in sectorul de vinuri si podgorii al tarii. In ultimii ani, investitorii chinezi au pompat sume mari de bani in vinurile frantuzesti, in special in cele de Bordeaux, potrivit CNN. Investitiile s-au extins apoi la sortimentele Chateaux, dar si asupra podgoriilor din regiune si a companiilor care comercializeaza aceste bauturi. Fie ca achizitioneaza intreaga plantatie sau numai o parte din ea, investitorii chinezi au acum un control important asupra produsului final. Observatorii fenomenului sustin ca asiaticii se concentreaza puternic pe folosirea tuturor resurselor disponibile pentru obtinerea unui profit cat mai mare.