Cat costa bug-urile. Erorile de software care au cauzat chiar si pierderi de vieti
Erorile de programare in software, asa-numitele bug-uri, au cauzat de-a lungul timpului pagube uriase, de la pierderea de vieti omenesti in aplicatii militare pana la milioane si miliarde de dolari pe bursa sau in misiuni de explorare a spatiului, potrivit unei analize Bloomberg.
Knight Capital Group, una dintre cele mai mari case de brokeraj de la New York, se lupta pentru supravietuire in aceste zile dupa ce o eroare de programare a provocat companiei la inceputul sedintei bursiere de miercuri o pierdere de 440 milioane de dolari, de aproximativ patru ori mai mare decat profitul de anul trecut.
Computerele Knight "au luat-o razna" timp ce cateva minute, inundand bursa de la New York cu tranzactii care au provocat fluctuatii violente ale preturilor multor actiuni, scrie Bloomberg, preluata de Mediafax.
In 1991, un sistem american de aparare antiracheta situat in Arabia Saudita nu a reusit, din cauza unui bug, sa detecteze un atac cu racheta Scud asupra unei cazarme. Atacul s-a soldat cu 28 de morti in randul soldatilor americani. Eroarea fusese deja remediata de expertii Armatei, insa noua varianta a software-ului a ajuns la baza militara cu o zi prea tarziu.
Panica Y2K de la sfarsitul anilor '90 a generat la nivel mondial, in perioada 1995-2001, cheltuieli de 296,7 miliarde de dolari, potrivit companiei de cercetare IDC. Numai in Statele Unite, companiile si autoritatile au cheltuit aproximativ 100 miliarde de dolari pe pregatiri pentru Y2K, potrivit Departamentului Comertului de la Washington.
Bug-ul Y2K ar fi trebuit sa se manifeste pe 1 ianuarie 2000, la ora 00:00, printr-un haos informatic cauzat de trecerea de la prefixul 1900 la 2000. Potrivit teoriilor de atunci, computerele ar fi revenit la o data din trecut deoarece prefixul 2000 nu era programat in software.
Panica generata in jurul Y2K i-a determinat pe multi, in special in tarile bogate, puternic informatizate, sa-si faca provizii de apa, conserve, lanterne, combustibil si alte necesitati in caz de sfarsitul lumii. Ingrijorati, oamenii se asteptau la un blocaj economic generalizat si avioane picand din cer. Sfarsitul lumii nu a mai venit, computerele trecand fara probleme la noul prefix.
In anul 1999, NASA a pierdut contactul cu Mars Climate Orbiter, o nava spatiala sofisticata menita sa orbiteze planeta Marte si sa transmita oamenilor de stiinta date relevante. Echipamentul s-a pierdut in spatiu, iar misiunea de 655 milioane de dolari a esuat, din cauza unei erori de programare: una dintre echipele implicate in proiect folosea un software care calcula distantele in unitati imperiale, precum incii si picioarele, in timp ce alta echipa se raporta in masuri metrice: metru, kilometru etc. Divergentele au condus la calcularea eronata a traiectoriei navei.
Intel, cel mai mare producator de procesoare din lume, a cheltuit in 1994 suma de 475 milioane de dolari, dupa ce a dezvaluit ca o serie de procesoare Pentium, foarte populare la acea vreme, erau afectate de o eroare de programare.
Nemultumiti, clientii au cerut inlocuirea de urgenta a produselor. Incidentul a reprezentat "un curs fulger de relatii cu clienttii" pentru companie, dupa cum se arata in raportul anual de atunci, fiind primul episod de asemenea proportii cu care s-a confruntat grupul american.
In 1988, un program dezvoltat de un student la Cornell, una dintre cele mai prestigioase universitati din Statele Unite, a devenit primul worm (engl. - vierme) de raspandire larga pe internet, din cauza unei erori de programare. Cu intentia de a face experiment nevinovat, studentul Robert Tappan Morris a ajuns sa fie condamnat penal pentru infractiuni informatice si a patit o amenda de 10.000 de dolari.
Avocatul sau a argumentat atunci ca intamplarea a condus la un salt in securitate informatica. Costurile eliminarii virusului sunt estimate la 100 milioane de dolari. Morris este acum profesor la Massachusetts Institute of Technology si cofondator al Y Combinator, un fond de capital de risc specializat in promovarea proiectelor noi in IT.
In 1962, la inceputurile explorarii spatiului, nava Mariner 1, menita sa treaca prin apropierea planetei Venus, a primit comanda de autodistrugere la mai putin de 5 minute de la lansare, din cauza unei erori de programare care a cauzat devierea puternica de la traseu. Cercetarile au dezvaluit ca programatorii au omis o cratima in software-ul navetei, cauzand calcule incorecte. Costul misiunii esuate a fost de peste 18 milioane de dolari, o suma uriasa la acea data.