Cu totii am auzit de cazurile enumerate mai sus sau de altele asemanatoare, care au facut presa internationala sa titreze despre Romania ca are cel mai ineficient si mai prost finantat sistem medical din toata Europa.

Dar dupa cateva zile, in care presa scoate din nou la iveala tarele sistemului si in care autoritatile dau declaratii linistitoare, praful se asterne si nimeni nu mai stie ce se intampla in viata reala.

In afara celui mai mediatizat caz de malpraxis din Romania, cel al doctorului Ciomu, care este printre putinele cazuri de acest gen finalizate, in restul situatiilor anchetele si procesele dureaza la infinit, iar rezultatele intarzie sa apara.

Ce poti face, insa, daca ai ghinionul sa treci printr-o situatie asemanatoare? Cui sa te adresezi si pe cine sa tragi la raspundere?

Poti incepe cu administratia spitalului, care poate trage la raspundere disciplinar cadrul medical care a gresit. In aceasta situatie, insa nu ai siguranta ca medicul respectiv va fi pedepsit sau ca pedeapsa va fi suficienta pentru prejudiciul creat.

Presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), Vasile Astarastoae, sustine ca exista doua situatii, eroarea si greseala medicala, cele doua fiind tratate diferit.

“Eroarea medicala este involuntara si nu se pedepseste. Greseala medicala, insa, reprezinta neglijenta ori indolenta medicului, iar in acest caz se aplica pedepse”, a explicat Astarastoae.

Potrivit acestuia, in functie de gravitatea situatiei, se pot aplica pedepse disciplinare sau pacientii pot apela la instanta, pentru a solicita despagubiri.

Presedintele Camerei Federative a Medicilor din Romania, Dan Peretianu, a explicat, pentru incont.ro, care sunt pasii pe care ii poate parcurge un pacient, care considera ca medicul a gresit si vrea sa-l traga la raspundere.

“In cazul in care pacientul se considera nedreptatit, acesta se poate adresa fie administratiei spitalului, pentru o raspundere in baza Codului Muncii, fie Colegiului Medicilor, unde raspunderea va fi disciplinara, in baza Codului Deontologic”, a spus Peretianu.

Daca situatiile sunt mai grave, pacientul sau familia acestuia se pot adresa Procuraturii sau pot da medicul in judecata, pentru daune materiale sau morale.

Pentru o culpa medicala, pacientul poate folosi, concomitant, cele patru posibilitati de a-l trage la raspundere pe medicul considerat vinovat.

Astfel, pacientul poate apela la:

-          Procuratura, pentru raspundere penala, in baza Codului Penal
-          Colegiul Medicilor, pentru raspundere disciplinara, in baza Codului Deontologic
-          Judecatorie, pentru raspundere civila, in baza Codului Civil
-          Managementul spitalului, pentru raspundere administrativa, in baza Codului Muncii

Vasile Astarastoae a precizat ca, de cele mai multe ori, se ajunge in instanta, unde pacientii cer daune materiale si morale, care ar trebui platite, fie din asigurarea de malpraxis a medicului, fie din asigurarea spitalului.

“In mod normal, spitalele ar trebui sa aiba asigurare pentru asemenea situatii, care functioneaza ca o asigurare pentru calamitati. Acum doi ani, cam 90% din spitalele din Romania aveau asemenea asigurari. Acum procentul nu mai este acelasi, avand in vedere lipsa acuta de bani din sistem”, a spus presedintele Colegiului Medicilor.

Pentru a plati daunele din asigurarea de malpraxis, insa, trebuie mai intai ca instanta sa demonstreze ca a fost malpraxis, ancheta in acest caz avand la baza expertize medicale efectuate tot de Colegiul Medicilor.

Primul caz din Romania in care un medic a fost acuzat de malpraxis a fost cel al doctorului urolog Naum Ciomu, care a sectionat organul genital al unui pacient. Acesta l-a dat in judecata pentru vatamare corporala, iar medicul a fost condamnat definitiv la plata a 500.000 de euro. Suma care va trebui platita atat de Ciomu, cat si de Primaria Capitalei, in administratia careia era Spitalul Panduri, in care s-a efectuat oparatia.