Inainte sa mergeti la tomberon, ganditi-va ca s-au umplut orasele de sarmani fara adapost carora ati putea sa le dati ceva de mancare.

Trei milioane de tone de fripturi, fructe sau legume ajung anual la ghena numai din bucatariile restaurantelor. In particular, romanii sunt printre cei mai risipitori si asta pentru ca noua ne plac mesele pantagruelice, iar atunci cand mergem la local vrem snitel cat farfuria si friptura cat roata carului. Prea putini sunt insa in stare devoreze tot ce au comandat.

Liviu si sotia lui si-au deschis in Bucuresti propria afacere, dupa o perioada in care au lucrat prin bucatariile strainilor. Acolo au invatat ca nu toti isi permit portii mari si scumpe si, in plus, nu-i o rusine sa iti iei la pachet ce nu ai mancat. Romanul nu si nu. Fie e prea mandru, fie se teme ca vor rade chelnerii de el.

Deseurile alimentare sunt considerabile. In jur de 1,5 metri cubi de deseuri, din care 25% sunt deseuri alimentare.

Mai rau este ca pana sa le stranga gunoierii, se inmultesc sobolanii si bolile. Numai luna trecuta au fost colectate mii de tone de resturi doar din Sectorul 3.

Si suntem sub media europeana potrivit datelor Eurostat. In Uniunea Europeana, in cele 27 de state membre, se arunca anual in jur de 89 milioane de tone de alimente. Asta inseamna pe cap de locuitor aproximativ 180 de kilograme.

Trist este ca, potrivit Comisiei Europene, in 2020 cantitatea de mancare de care ne vom bate joc va ajunge la 126 de milioane de tone, cu 40% peste cea actuala.

Cu alte cuvinte, inainte sa va burdusiti inutil frigiderul sau sa comandati tot ce vedeti in meniul de la restaurant, meditati de doua ori inainte, mai ales ca in Africa, de pilda, sunt mii de copilasi care se usuca de sete si de foame.