Mai trist este că diferenţele dintre bogaţi şi săraci se adâncesc. Bucureştenii îşi permit, de exemplu, cheltuieli de trei ori mai mari decât cei din Vaslui.

Anul acesta în România, puterea de cumpărare pe cap de locuitor este în medie de 5.611 euro.

La fel ca în Italia sau Polonia, şi la noi este un decalaj mare între populaţia avută şi cei cu posibilităţi modeste. Locuitorii din Capitală au puterea de cumpărare cea mai mare, cu 80% peste media naţională.

Bucureştenii au bani pentru cheltuieli şi economii de trei ori mai mulţi în comparaţie cu locuitorii din Vaslui. Iar dacă ne uităm la venituri, vedem că în Bucureşti, salariul mediu este de 4.100 de lei net, faţă de 2.670 de lei în Vaslui. Asta în vreme ce preţurile la mâncare şi utilităţi, de pildă, nu diferă prea mult.

Românii din vestul şi din centrul ţării au o putere de cumpărare peste medie, cei din Oltenia şi Moldova sunt la polul opus. Doar zona de nord-vest este chiar la mijloc. Judeţe că Arad, Cluj şi Timiş sunt în top 10.


Locuitorii din Liechtenstein au cea mai mare putere de cumpărare din Europa

La nivel european, clasamentul este deschis de micul stat Liechtenstein, ai cărui locuitori au o putere de cumpărare de peste 60.000 de euro pe an, cu 20.000 de euro în plus faţă de elveţieni. Germania este abia pe locul 8, iar Suedia - pe 10.

Noi suntem pe 31, după Ungaria. Vecinii au o putere de cumpărare mai mare cu peste 1.000 de euro.

Adrian Codîrlașu: “Veniturile diferă de la stat la stat, dar şi nivelul preţurilor. Practic, puterea de cumpărare ia în considerare ambele variabile - şi veniturile, şi preţurile, practic cât de mult poate cumpăra un om mediu cu venitul pe care-l primeşte. Preţurile produselor de folosinţă sunt oarecum similare, puţin mai mici în România, dar dacă mă refer la chirii şi la preţurile locuinţelor, acestea sunt substanţial mai mari în ţările dezvoltate.”

Studiul, care ia în calcul 42 de state, arată că puterea de cumpărare medie a europenilor a ajuns anul acesta la 13.900 de euro, în scădere cu 5% faţă de 2019, din cauza pandemiei.

Claudiu Vrînceanu, analist economic: “Vedem în această perioadă, în contextul pandemiei, o scădere a puterii de cumpărare care are două explicaţii - un declin al salariilor, în anumite sectoare. Vedem o creştere a preţurilor pe anumite categorii de produse. Aceasta este principala ameninţare pentru economie - să crească nivelul de sărăcie în România.”

Ultimele clasate în acest top sunt Republica Moldova şi Ucraina.