Ministrii si functionarii publici, care altadata ar fi semnat pentru initierea unor proiecte, au inceput sa devina ezitanti in ceea ce priveste aprobarea investitiilor, noteaza Reuters. 

Inclusiv oficialii onesti se tem ca incheierea unor acorduri privind investitiile vor atrage investigarea acestora de catre procurori, urmand astfel altor functionari deja anchetati sau arestati. 

Observatorii considera ca, pe termen lung, lupta impotriva coruptiei va aduce beneficii enorme Romaniei. Momentan insa, actiunile justitiei din Romania conduc la incetinirea investitiilor private si la intarzierea semnarii unor contracte cu firme care sa execute proiecte ale Guvernului, potrivit unei analize realizate de Reuters. 

"In general, daca vorbesti cu oamenii de afaceri cu care am venit eu in contact, acestia considera ca lupta anticoruptie trebuia sa inceapa de mai multa vreme, trebuia dat un semnal", a declarat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte Romania. 

Hassan arata ca lupta impotriva coruptiei a dus insa si la intarzierea obtinerii aprobarilor necesare pentru inceperea unor proiecte. 

"Dezavantajul luptei impotriva coruptiei - si am observat acest lucru in mod special in ultimul an, inclusiv in legatura cu proiectele noastre - este ca nimeni nu mai ia decizii. Unii oameni asteapta, poate va trece de mine si altcineva isi va da acordul. Asta nu e bine. Uneori proiecte strategice pot fi intarziate din cauza unor birocrati nelinistiti", a afirmat Hassan. 

"Cheltuielile de capital public continua sa fie foarte scazute. Multe autoritati stiu ca au probleme in ceea ce priveste contractele, iar ritmul de lucru si de aprobare a proiectelor este incetinit, pentru ca se tem de probleme cu justitia", a declarat Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal. 

Cheltuielile cu investitiile publice ca proportie din PIB au coborat anul trecut la minimul ultimilor sapte ani, potrivit datelor Eurostat. 

Oamenii de afaceri nu sunt dispusi sa vorbeasca deschis despre proiectele care le sunt intarziate, de teama ca declaratiile lor sa nu provoace si mai multe amanari. 

Totusi, primarul Craiovei, Olguta Vasilescu, a afirmat ca functionarii din administratia locala sunt "intr-o greva a semnaturii".  De aceeasi parere este si presedintele Conisiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, care se afla sub urmarire penala in continuare, dupa ce a stat in arest preventiv timp de patru luni, fiind cercetat intr-un dosar privind atribuirea ilegala a unor contracte. 

"In acest moment, sa lucrezi in administratia locala reprezinta un risc. Orice poate fi interpretat si, din cate stiu, exista un blocaj la nivel judetean si in alte administratii locale, pentru ca oamenii se tem sa mai semnze ceva", a declarat recent Cancescu. 

"Capitalul local a fost imbolnavit de capitalismul de cumetrie. De aceea suntem bucurosi de aceasta lupta impotriva coruptiei", a afirmat Mihai Bogza, presedintele Consiliului Investitorilor Straini. 

Bogza a precizat ca lupta anticoruptie "vine mana in mana" cu faptul ca functionarii publici sunt reticenti in a-si mai asuma responsabilitatea pentru semnarea unor contracte.  "Aceste atitudini ar trebui descurajate", a precizat Bogza. 

Potrivit datelor Reuters, bazate pe declaratiile procurorilor, coruptia a costat statul si companiile private aproximativ 1,02 miliarde de euro in 2014, suma suficienta pentru construirea a 200 de kilometri de autostrada. 

Mita oferita pentru obtinerea unor contracte pare foarte raspandita, noteaza Reuters, oficialii locali primind de la bani in numerar, la masini, vancate, haine, whiskey si consultatii stomatologice gratuite in schimbul unor favoruri. Jurnalistii Reuters amintesc si de un caz al unui judecator din Ploiesti, care a cerut mita inclusiv un loc de veci. 

Fostul ministru de finante Darius Valcov este cea mai recenta victima a luptei anticoruptie, el dandu-si demisia dupa ce procurorii l-au pus sub urmarire penala pentru ca ar fi primit mita. Ulterior, procurorii au gasit peste 100 de tablouri, unele de Picasso si Renoir, precum si lingouri de aur si bani ascunsi in diverse locuri. Valcov a negat insa acuzatiile aduse. 

Romania are a doua mare economie neagra din Europa, dupa Bulgaria, potrivit unui studiu al firmei de consultanta A.T. Kearney. Una din zece companii a raportat ca i-a fost ceruta mita, potrivit datelor din 2013 ale Bancii Mondiale, coruptia fiind unul dintre motivele invocate pentru neacceptarea Romaniei in spatiul Schengen.