Primii 10 producatori de medicamente au o cota de piata de aproape 60%
184 de producatori de medicamente sunt prezenti pe piata romaneasca, dintre care primii 10, dupa volumul de vanzari, controleaza aproape 60% din piata, arata un studiu realizat de Institutul de Prognoza Economica al Academiei Romane.
In 2010, in Romania existau 16 reprezentante ale producatorilor straini de medicamente, care au generat vanzari totale de 3,8 miliarde lei si o valoare adaugata de aproape un miliard de lei, prin angajarea a 2.249 de persoane. Majoritatea medicamentelor vandute pe piata din Romania este intermediata de aceste reprezentante, potrivit aceleiasi cercetari.
Potrivit unui raport al Consiliului Concurentei, in 2009, primii 20 de producatori de medicamente controlau 78% din piata. In ultimii ani, concentrarea pietei a crescut, in principal datorita fuziunilor si achizitiilor care au avut loc la nivel international intre unii dintre cei mai mari producatori de medicamente.
Cele mai importante tranzactii au fost achizitia Schering Plough de catre Merck & Co, cea a Wyeth de catre Pfizer si a Solvay de catre Grupul de Abbott. De asemenea, la nivel national, Labormed a achizitionat portofoliul de produse al Ozone, in 2009, scrie Mediafax.
Activitatea distribuitorilor este reprezentata, in principal, de distributia de medicamente autorizate de catre Agentia Nationala a Medicamentului (ANM). Acest segment reprezinta peste 90% din activitatea lor.
Comertul cu amanuntul de produse farmaceutice a crescut intr-un ritm rapid in anii de dinaintea crizei. In 2010, farmaciile au generat o valoare adaugata totala de 2,2 miliarde lei, aproape de nivelul generat de producatorii de medicamente.
Retelele farmaciilor folosesc o forta de munca de 34.438 de angajati, cea mai mare parte fiind personal calificat. Cresterea cererii de produse farmaceutice, cuplata cu cresterea preturilor in segmentul de medicamente eliberate pe baza de prescriptie, a fost principalul factor care a determinat performanta pozitiva a comertului cu amanuntul in ultimii ani.
De asemenea, transferul medicamentelor din cadrul Programelor Nationale de Sanatate (care anterior erau vandute numai in farmaciile spitalelor) catre farmaciile de retail a crescut vanzarile acestora din urma (de exemplu, medicamente orale anti-diabet si insulina, medicamente pentru tratarea bolilor oncologice, tratamente post-transplant sau medicamente pentru tratarea HIV/SIDA), se mai arata in studiu.
Principalele vanzari pe baza de reteta - antibioticele si medicamentele pentru tractul digestiv
In perioada de dinaintea crizei, intre 2002 si 2007, piata romaneasca de farmaceutice a cunoscut o perioada de crestere sustinuta, avand rata de crestere anuala compusa (CAGR) de 25%, fiind stimulata de dezvoltarea economica rapida, care a determinat o sporire a resurselor financiare atat publice, cat si private. Incepand cu a doua jumatate a anului 2007, piata farmaceutica, exprimata in euro, a intrat intr-o perioada de stagnare de aproape trei ani. Motivele pentru aceasta dinamica sunt legate, in principal, de efectele negative ale recesiunii asupra resurselor financiare ale sectorului de asistenta medicala, mai spun realizatorii studiului.
Vanzarile de medicamente exprimate in lei au pastrat un trend ascendent intre 2007 si 2009, ca urmare a deprecierii rapide a cursului de schimb. In 2010, vanzarile de produse farmaceutice au reintrat pe un trend ascendent, crescand cu 19,6% fata de anul precedent, in ciuda volumelor relativ neschimbate
In prima jumatate a lui 2011, piata farmaceutica a incetinit semnificativ, inregistrand o crestere fata de anul precedent de doar 2,9% in euro (3,6% fata de anul precedent, in lei), potrivit companiei de cercetare Cegedim. Prognoza de crestere pentru intregul an 2011 ramane la un nivel scazut (4,8% fata de anul precedent, in lei), conform aceleasi surse. Exista un risc, totusi, ca vanzarile de medicamente sa inregistreze o rata de crestere mai mica, in cazul in care arieratele guvernamentale fata de companiile farmaceutice persista sau in cazul in care noua taxa clawback va fi aplicata incepand cu trimestrul 4 al anului 2011.
Cota de piata a medicamentelor eliberate pe baza de prescriptie medicala (RX) in totalul vanzarilor cu amanuntul de medicamente a crescut de la 79% in 2005 la 84% in 2011, ridicandu-se la o valoare estimata de 1,9 miliarde euro. Luand in considerare vanzarile spitalelor, medicamentele RX detin o cota de piata mai mica, de 75%.
Principalele vanzari de medicamente RX sunt generate de antibiotice si medicamente pentru tractul digestiv. Perspectivele de revizuire a sectorului public de sanatate ar putea duce, in urmatorii ani, la o cota de piata mai mica a medicamentelor RX, daca pachetele de beneficii de asigurari de sanatate se vor reduce, conform aceluiasi studiu.
Medicamentele OTC (care pot fi eliberate fara prescriptie medicala) au pierdut din cota de piata in comparatie cu medicamentele RX, ajungand la vanzari totale estimate de 0,35 miliarde euro in 2011, ceea ce echivaleaza cu o cota de piata de 16% din totalul vanzarilor cu amanuntul. Medicamentele de raceala si gripa (14%), analgezicele (13%), impreuna cu vitaminele si mineralele (11%), au avut cea mai mare contributie la totalul vanzarilor de medicamente OTC.
Medicamentele inovative reprezinta peste 70% din valoarea totala a vanzarilor și doar 25% din volumul de medicamente vandute. Pe de alta parte, medicamentele generice reprezinta 30% din piata totala in termeni de valoare si 75% in termeni de volum. In Europa, Romania este pe locul cinci dupa cota de piata a medicamentelor generice, dupa Polonia, Slovacia, Germania si Slovenia.
Cercetarea mai subliniaza ca importurile de produse farmaceutice reprezinta principala sursa pentru consumul intern de medicamente.
In 2010, importurile de medicamente s-au ridicat la 2,1 miliarde euro. Principalii parteneri comerciali pentru importurile de produse farmaceutice sunt Ungaria (16%), Germania (15%), Elvetia (12%) si Franta (11%). In acelasi timp, exporturile au reprezentat doar 590 de milioane de euro, cele mai mari piete de desfacere fiind Rusia (13%), Regatul Unit (11%), Franta (6%) si Bulgaria (5%). Cu toate acestea, in ultimii ani, dinamica exporturilor a depasit-o, de departe, pe cea a importurilor.
Intre 2007 si 2010, exporturile au crescut de aproape sapte ori, in timp ce importurile au crescut de doar 1,5 ori.
Contributia la PIB a industriei farma - 0,33%
Producatorii de medicamente genereaza o valoare adaugata de 2,5 miliarde lei care este utilizata/cheltuita intr-o proportie ridicata in economia romaneasca, se mai mentioneaza in studiu.
Contributia industriei farmaceutice la bugetele centrale si locale s-a ridicat, in 2010, la 1,7 miliarde lei, reprezentand aproximativ 20% din valoarea totala a medicamentelor vandute pe piata.
Contributia directa a industriei farmaceutice la formarea PIB si la ocuparea fortei de munca este relativ modesta, deoarece cele mai multe produse farmaceutice sunt importate, in timp ce doar cativa dintre producatorii mari de farmaceutice au facilitati de productie in Romania. Astfel, contributia totala la PIB a industriei farmaceutice este de 0,33%, in timp ce contributia la totalul castigurilor salariale brute ale angajatilor totale reprezinta doar 0,25% (2008). Cu toate acestea, volumul mare al importurilor de medicamente genereaza venituri importante din impozite si taxe pentru bugetul statului.
Taxele pe produse - care includ, in principal, taxa pe valoarea adaugata, impozite si taxe la import si accize - aplicate farmaceuticelor reprezinta 1,14% din totalul impozitelor pe produse colectate la nivel de economie. Acest lucru insemna ca industria farmaceutica este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile fiscale ale statului, dintr-un total de 103 de sectoare economice.
Primele trei industrii care au cea mai mare contributie la veniturile fiscale ale statului produc bunuri supuse accizelor (petrol, tutun si bauturi), in timp ce pentru restul sectoarelor cea mai mare parte a taxelor pe produse este generata din taxa pe valoarea adaugata. Industria farmaceutica genereaza venituri mai ridicate din taxe pe produse decat alte industrii mult mai mari, cum ar fi industria metalurgica, industria lemnului, comertul cu ridicata si cu amanuntul, apa, incalzire si industria de gaze, se mai arata in cercetarea Institutului de Prognoza Economica.