"Refuz să răspund la această întrebare, când Eurostat spune că avem 5,1% creştere economică pe România în primul trimestru. Repet a doua oară, nu suntem în criză, şi nu v-o spun eu, v-o spune Eurostatul şi Institutul Naţional de Statistică. Banii (pentru creşterea pensiilor, n.r.) vor veni din încasări şi din faptul că, din calculele noastre, la finalul anului vom intra pe excedent la Bugetul de pensii. Deficitul de la Fondul de pensii a scăzut de la circa 18 miliarde în 2017 la 4,2 miliarde în 2018, prin creşterea încasărilor la bugetul de asigurări sociale de stat, prin transferul contribuţiilor şi prin faptul că masa salarială a crescut. Dacă la începutul anului aveam peste 230.000 de locuri de muncă create, acum avem peste 250.000. Masa salarială în România a crescut, ceea ce înseamnă că şi încasările au crescut, deci suntem într-o dinamică care demonstrează că avem aceşti bani prinşi în Buget", a afirmat Marius Budăi la Digi24, citat de Agerpres.

Ministrul Muncii a precizat că reforma sistemului de pensii va începe la 1 octombrie 2021.

"Reforma sistemului de pensii va începe practic la 1 octombrie 2021. Vom începe cu noul mod de calcul şi cu introducerea în formulele de calcul a Acordului Global, prin acel spor de 10%, prin recalcularea celor cu pensie de urmaş, prin reducerea vârstei de pensionare a mamelor ce au crescut 3 copii. Aşa e prevăzut în lege, până în 2021 se vor vedea măririle succesive de valoare de punct de pensie", a susţinut Marius Budăi.

Acesta a respins acuzaţiile de populism aduse la adresa Legii pensiilor.

"Noi suntem acum ca influenţă în PIB cu plata pensiilor la 6% din PIB. Tot ce se întâmplă în Uniunea Europeană, media UE e de peste 12%, 12,4%, 13%, deci suntem la sub de două ori şi ceva cheltuiala pensiilor din PIB. Avem nevoie de această majorare, nu este vorba de măsuri populiste, refuz să cred că majorarea veniturilor pentru părinţii şi bunicii noştri ar fi populism. (...) Datoria publică a României este de 34,9% din PIB, iar media UE este de 83% din PIB. Deci noi suntem cu mult spre pragul de alertă al BNR de 45% şi cu mult sub ceea ce prevede Tratatul de la Maastricht de 60%. Trebuie să ştim că datoria publică a României este 3% pe termen scurt şi 97% pe termen mediu şi lung", a adăugat ministrul Muncii.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii adoptată de Camera Deputaţilor pe 26 iunie, în formă reexaminată, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale.

Legea promite dublarea veniturilor pensionarilor până în 2020

Fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, iniţiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puţine modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său, ci Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări.

Deputatul PNL Valeria Schelean a afirmat că "nici după decizia Curţii Constituţională, actuala majoritate nu a vrut să adopte o lege care să garanteze în mod real dreptul la pensie". "Formula adoptată este absolut neclară. (...) Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege", a susţinut Schelean, potrivit Agerpres.

La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler a criticat faptul că nu au fost abrogate pensiile speciale. "Bani oricum nu există pentru majorarea pensiilor. (...) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!", a transmis Seidler.

Deputatul UDMR Csep Eva Andrea a spus că este o lege mult aşteptată şi formaţiunea sa o sprijină. "Ţin să atrag atenţia că nu se poate face economie pe spinarea nevoiaşilor, a persoanelor cu dizabilităţi", a mai spus deputatul UDMR.

Emil Paşcan (PMP) a declarat că până acum cei de la Putere au reuşit să creeze o categorie nouă de privilegiaţi cu pensii speciale, adăugând că majorarea punctului de pensie trebuia să se petreacă începând cu luna ianuarie a acestui an.

Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.

De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că acesta este "persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege", fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.

Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabili sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, "contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c) angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate".

De asemenea, s-a mai stabilit că "pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii".

Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.

Cu o săptămână înainte adoptării acestuia de către deputaţi, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii, Camera Deputaţilor fiind for decizional.