Potrivit unui studiu recent, zonele bogate din ţara noastră sunt tot mai bogate, iar cele cu putere slabă de cumpărare nu reuşesc să iasă din sărăcie. Se întâmplă asta, pentru că populaţia nu este educată, iar autorităţile locale unt incapabile să atragă fonduri europene.

Pe harta puterii de cumpărare din 2016 doar Vasluiul apare cu albastru, vorbim de o putere de cumpărare mică.
Să simplificăm lucrurile, dacă media puterii de cumpărare ar fi de 100 de lei, un român din Vaslui avea în 2016 mai puţin de 80 de lei.

Trecem la harta din 2018, când un vasluian are o putere de cumpărare chiar mai slabă, de 70 de lei şi nu mai este singur. Cu bleumarin sunt colorate judeţele Botoşani, Călăraşi, Giurgiu.

În 2018, verde şi galbene reprezentau puterea medie de cumpărare, dar au fost înlocuite de mult albastru. Locuitorii începând cu Mehedinţi, trecând prin Teleorman, Buzău şi până în Suceava, au o putere slabă de cumpărare, cam ca vasluienii din 2016. Priviţi, o adevărată centură a sărăciei.

Zonele bogate, peste media naţională, le vedeţi colorate în roşu şi portocaliu. Bucureşti, Ilfov, Braşov, dar şi judeţele din vestul ţării.

Autorii studiului vorbesc de un fenomen îngrijorător, judeţele bogate sunt tot mai bogate, iar cele cu putere slabă de cumpărare se scufundă în sărăcie, în special din cauza unei administraţii proaste.

Neculai Safir are o firmă de construcţii în Vaslui încă din 1991. Astăzi afacerea îi este măcinată de lipsa proiectelor, dar şi a forţei de muncă.

Neculai Safir, administrator firma construcţii: ”Dacă acum 3 ani aveam peste 100 de muncitori, acum am mai rămas cu 30. Gradul investii şi mai ales a fondurilor europene care ar trebui să ne ridice e redus.”

Trecem în Vestul ţării. În Cluj, datorită sectorul IT, salariul mediu creşte de la an la an, iar oamenii au bani de cheltuit.
Daniel Metz, director companie de IT: ”Nu visam acum câţiva ani la 100 de milioane de euro să faci din IT în Cluj-Napoca.”

Firmele au fost atrase şi de fondurile europene investite în infrastructura, în transportul în comun. Sebesul, oraşul fără şomeri, s-a dezvoltat rapid de când este tranzitat de autostradă.

Constantin Ispir - director firmă: ”Au scăzut timpii de aprovizioarea de aprovizioare şi de livrare pe piaţa internă, cât mai ales pentru export, 35% din producţia noastră ia drumul exportului.”

Potrivit specialiştilor, graţie infrastructurii oraşele din vestul ţării trag după ele şi localităţile din regiune. Nu acelaşi lucru îl face Bucureştiul.