Clientul urmeaza sa primeasca doua bonuri fiscale, unul pentru ce a consumat si altul pentru bacsisul lasat. 

Guvernul vrea sa legifereze bacsisul, care va fi evidentiat pe un bon fiscal separat. Firma va alege daca sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariatilor, iar impozitul aplicat va fi de 16% pe profitul firmei sau pe castigul angajatului, dupa caz.

Prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici, precum si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar.

Bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii, se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta a Guvernului.  Este interzis firmelor sa conditioneze, sub orice forma, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacsisului.

Sumele incasate suplimentar, inregistrate fiscal si contabil, se evidentiaza pe un bon fiscal distinct.  Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioara, daca acestea raman la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor. 

Impozitarea propusa vizeaza taxarea bacsisului ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit in cazul microintreprinderilor, bacsisul nefiind cuprins in sfera TVA. 

Daca se decide repartizarea catre salariati, se impoziteaza veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin retinere la sursa, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse in baza de impozitare a contributiilor sociale si a contributiilor sociale de sanatate. 

La ora inceperii programului de lucru, banii personali detinuti de angajatii firmei sunt inregistrati intr-un registru de bani personali, special intocmit in acest sens.  Orice suma de bani inregistrata in plus fata de suma inregistrata la ora inceperii programului de lucru nu reprezinta suma justificata prin registrul de bani personali. Modelul, continutul registrului de bani personali precum si procedura de inregistrare a acestuia la organul fiscal, se aproba prin ordin al ministrului Finanțelor Publice pana vineri, 17 aprilie 2015. 

La solicitarea organelor de control, atunci cand se afla in incinta unitatii de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor in care isi desfasoara activitatea si in timpul programului de lucru, angajatii operatorului economic sunt obligati sa prezinte sumele de bani aflate asupra lor.  Daca diferența constatata de inspectorii fiscali este de pana 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea inregistrata in casa de marcat pana la ora controlului, fapta se sanctioneaza cu avertisment. 

Pentru diferente peste 1%, dar pana in 100 lei, se aplica amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei. In cazul unei diferente intre 100 lei si 1.000 lei inclusiv, dar mai mica de 1% din valoarea inregistrata in casa de marcat, amenda este cuprinsa intre 10.000 lei si 15.000 lei, iar daca este peste 1% amenda urca la 20.000 lei si se suspenda pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vanzare la care s-a constatat contraventia, incepand cu cea de-a doua abatere constatata intr-un interval de doi ani.  Daca diferența este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este intre 20.000 lei si 25.000 lei, iar daca depaseste 1% sanctiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activitații, de la a doua abatere intr-un interval de 2 ani. 

Guvernul estimeaza ca va colecta la bugetul de stat, in urma fiscalizarii bacsisului, 154 milioane lei in acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei in 2017 si 338 milioane lei in 2018, respectiv 1,11 miliarde lei in circa trei ani si jumatate.