"Cu ce ramane cetateanul? Repartitia venitului national net, deci dupa ce eliminam si consumul de capital fix, adica amortizarea care nu intra in consumul intermediar, ramane ceea ce se imparte intre cei doi prieteni precum pisica si cainele: munca si capitalul. Cum se imparte ceea ce ramane? Se face preponderent in favoarea capitalului limitandu-se veniturile din munca. In teorie, raportul trebuie sa fie 60% - 65% pentru munca si 30% - 35% pentru capital. In tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40%, iar muncii 60%. In Romania, situatia este inversa: peste 60% la capital si sub 40% la munca in 2014, desi in 2000 raportul era echilibrat - 50% - 50%, iar in 2008 a ajuns la 48% munca - 52% capital. Costul crizei a fost transferat in mod neetic asupra salariatilor, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40% si capitalul a obtinut 60%. Aceasta evolutie a fost favorizata si de legislatia muncii complet contrara intereselor salariatilor adoptata atunci", a declarat prim-viceguvernatorul BNR.

Georgescu spune ca, in regiune, situatia este mai echilibrata din acest punct de vedere.

"Noi luam 40% pentru munca, ungurii iau 52% pentru munca, pana si bulgarii dau aproape 48% pentru munca, polonezii - 44%. Asta este lupta intre factorii de productie si jocul liber al pretului pe piata, pretul muncii, pretul capitalului s.a.m.d. Sigur, lucrurile se pot imbunatati si prin negocieri intre partenerii sociali", a mai subliniat Georgescu.  

Pe de alta parte, reprezentantul BNR sustine ca, in Romania, randamentul capitalului este foarte ridicat, si a crescut de la 11% in 2003 la 21% in 2013.

Potrivit lui Florin Georgescu, asta inseamna ca cine investeste 100 de unitati, in cinci ani isi scoate banii. Prin comparatie, in Marea Britanie investitia se recupereaza in 12 ani, in Germania in 10 ani, iar in Franta in mai mult de 16 ani.