Aici pare sa fie si miza reorganizarii administrative a tarii: fondurile care ajung in mana acestor conducatori zonali vor fi uriase.

De ei vor depinde, la propriu, peste doua mii de primari de comune din Romania, care nu au bani nici de salarii.

La noua harta a Romaniei vor lucra trei grupuri, unul de academicieni, altul de politicieni si inca unul format din reprezentanti ai ONG-urilor. Insa primii au cea mai mare responsabilitate. Ei sunt cei care impart tara in 8-10 sau 12 regiuni administrative.

"Avem deja o lista cu 7 specialisti, cautam inca 3. Ei vor propune profilul viitoarelor regiuni, numarul lor, regimul autonomiei, competentele, statulul alesilor, sistemul electoral, modul de finantare si propuneri referitoare la stabilirea resedintelor", a spus Dragnea.

Si intalnirile vor fi saptamanale, asa ca pana la Paste ar trebui sa avem primele rezultate. Odata cu regionalizarea nu trebuie sa schimbam buletinele, actele de proprietate sau ale masinii, permisul auto ori pasaportul. Iar singura diferenta pe care vicepremierul o vede intre Romania de acum si Romania "redesenata" este aceea ca intregului aparat birocratic local si judetean i se adauga inca unul la fel de stufos, dar care, in mod paradoxal, este menit sa simplifice lucrurile:

"Daca o firma sau o persoana are un act de semnat la Bucuresti, nu mai trebuie sa mearga in Capitala ci se duce in resedinta regiunii. Multi angajati din ministere vor fi dati afara pentru ca postul lor nu mai este necesar aici, ci in teritoriu", a mai precizat Dragnea.

Un lucru e cert, judetele Mures, Harghita si Covasna nu vor forma o regiune, spune Dragnea. Cat despre resedintele acestor zone, batalia pentru ele va fi apriga. Pentru ca acolo se vor invarti banii, fondurile si influenta, iar pe aceste principii cele mai mari sanse de nominalizare le au orasele Brasov, Cluj Napoca, Timisoara, Craiova, Bucuresti, Calarasi, Braila si Iasi. Celelalte resedinte de judet vor primi in compensatie cate o directie de mediu, educatie, sanatate, sport sau agricultura.

Problema este ca trei sferturi dintre comunele din Romania sunt falimentare si au in permanenta nevoie de bani de la centru, ca sa functioneze. Aceasta dependenta poate fi insa foarte usor speculata de viitorii conducatori regionali.