Costul orar al forţei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. Pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai semnificative majorări ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în construcţii (19,06%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (13,97%), în informaţii şi comunicaţii (13,91%), în hoteluri şi restaurante (13,30%) şi în tranzacţii imobiliare (13,10%).

Sectoarele economice cu cele mai mici creşteri au fost intermedieri financiare şi asigurări (3,03%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (4,84%).

Scăderea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat doar în industria extractivă (-5,05%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: în învăţământ cu 23,57%, în administraţie publică cu 18,59% şi în sănătate şi asistenţă socială cu 14,01%.

Faţă de trimestrul IV 2017, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut, în trimestrul I 2018, cu 1,42%. Pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în construcţii (9,34%) şi în informaţii şi comunicaţii (6,03%).

Cele mai mari scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) au avut loc în industria extractivă (-24,97%), urmată la mare distanţă de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,64%) şi de activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (-5,44%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, în învăţământ cu 13,46%, în sănătate şi asistenţă socială cu 8,26% şi în administraţie publică cu 5,63%.