Bio-producatorul Mircea Dinescu si-a deschis pravalie cu de-ale gurii in buricul Capitalei: “Pentru cuviosi si pacatosi!”
Claxoane sparte, fum gros si alb de somn la protap, incarcerat in vreo 20 de inele de otel ars, "rotindu-se" pe deasupra carbunelui de mangal, Mambo Siria, in acute de trompeta si batai de tobe, ceva lume in asteptare, Mircea Dinescu, concentrat, atent la detalii - "Taie un pic sa vad cum arata. Din ala cu varza. Asa, e bine" si pleaca mai departe -, un teanc de volume de versuri, care se vand la pachet cu CD si doua sticle de vin de-al lui, muls de la un animal cu tate multe si un ciorchine in cap in loc de coarne - dupa cum arata o grafica de meniu -, voci, coada incipienta, in asteptare pe langa mesele cu vreo 20-25 de feluri de peste umplut, prajit, rumenit, garnisit; apoi, pentru decor, dovleci, foto, camera de filmat, placintari, cheflii "sa traiesti dom Dinescu, ce mai faci? !", "Hai noroc" scurt, tradus "tai-o, ca n-am timp de tine".
Cam asa arata sambata, pe la 12.00, gradina Verona, din strada Arthur Verona nr. 15 colt cu Magheru si spate-n spate cu calcanul Carturestilor, altfel spus, chiar gradina ceainariei, scrie ziarul Gandul.
Soarele caldut, muiat de sorcova de mirosuri culinare dintre cele mai apetisante si inedite, alungase norii, asa incat Dinescu adusese la agapa lui tot neamul pestanilor de la Dunare, ca sa te prinda la-nghesuiala si sa-ti ploua-n gura la mijloc de decembrie.
In capatul aleii, care te tagea din strada spre protapul ce-nvartea somnul de 25 de kile, adus direct de la Cetate tocmai de poet, se mai gaseau vreo trei ceaune mari, sub care se intaratau alte focuri de carbuni: unul cu borsul de peste, altul, poate, pentru mamaliga ce va fi urmat sa explodeze in cerul gurilor flamande, si-un al treilea, aburind ademenitor si involburat in baloane de fiertura, merlot-ul lui Dinescu.
Citeste continuarea reportajului in Gandul!
Pe acelasi subiect: