La sedinta comuna a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea si combaterea macrocriminalitatii si a Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta s-a stabilit ca se impune o abordare integrata si o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor doua structuri, pentru prevenirea si combaterea evenimentelor de natura sa afecteze grav mediul de securitate.

In acest sens, s-a convenit asupra necesitatii repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului si a societatii civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurarii climatului de siguranta publica si securitate nationala, in raport de noile evolutii ale situatiei de securitate, dar si de normele Uniunii Europene si nationale in domeniu, arata Ministerul Afacerilor Interne, intr-un comunicat de presa.

"Aceste reglementari vizeaza retentia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil si previzibil in domeniul utilizarii cartelelor preplatite, dar si necesitatea utilizarii, in conditii legale, a imaginilor obtinute din sistemele publice de monitorizare video", a precizat MAI.

Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, a sustinut ca aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, intrucat, in momentul de fata, exista nevoia identificarii corecte a tuturor factorilor de risc.

Referindu-se la situatia generata de ultimele evenimente din Franta, directorul SRI a aratat ca noile amenintarile teroriste sunt de natura sa pune in pericol grav securitatea nationala si ordinea publica, dar si credibilitatea si autoritatea institutiilor de aplicare a legii.

La randul sau, vicepremierul pentru securitate nationala, Gabriel Oprea, a subliniat ca asigurarea unui climat de securitate publica presupune existenta unor mecanisme operationale eficiente ale structurilor de stat, in paralel cu un nivel inalt de responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea garantiilor procesuale ale persoanelor investigate.

Sedinta comuna, condusa de vicepremierul Gabriel Oprea, a avut ca tema analiza dinamicii situatiei de securitate la nivelul Uniunii Europene si in zonele de interes strategic ale Romaniei, precum si dezvoltarea capabilitatilor pe linia interventiei in situatiile speciale de urgenta.

Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a declarat joi ca trebuie pastrat un echilibru intre drepturile omului si secretul corespondentei, insa prioritar este dreptul la viata, chiar daca ar fi ingradit dreptul la comunicare.

Potrivit lui Nitu, in contextul atacului din Paris, comis impotriva saptamanalului satiric Charlie Hebdo, legile privind cartele preplatite si retentia datelor ar putea constitui, daca le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

De cealalta parte, mai multe ONG-uri au sustinut, in contextul convocarii sedintei interministeriale, ca autoritatile romane folosesc atentatul din Franta pentru a restrange drepturile fundamentale.

"Reamintim ca acest presupus «vid legislativ» este de fapt cunoscut de institutiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-institutional sa analizeze in regim de urgenta pentru astazi, 8 ianuarie 2014, respingerea de catre Curtea Constitutionala a legii stocarii datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie si internet reprezinta o masura aberanta, care perpetueaza greselile trecutului si ingradeste drepturile fundamentale, in locul unei analize profesioniste, aprofundate, care sa includa toti actorii din societate interesati de subiect. Remarcam, inca o data, ca atat sectorul privat, cat si cel al societatii civile sunt ignorate de autoritatile statului atunci cand iau decizii pe aceste subiecte", se arata in comunicatul semnat de APADOR-CH, Militia Spirituala, ActiveWatch, Asociatia pentru Tehnologie si Internet, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociatia Geo-spatial.org, Fundatia Ceata si Asociatia Interactive Advertising Bureau Romania.

Legea 82/2012, cunoscuta drept legea "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixa si mobila si de internet sa retina, timp de sase luni, anumite date ale abonatilor, care sa fie trimise, la cerere, autoritatilor din domeniul sigurantei nationale pentru actiunile de prevenire, cercetare, descoperire si urmarire a infractiunilor grave. Curtea Constitutionala a decis, in 8 iulie 2014, ca Legea "Big Brother" este neconstitutionala.