INTERVIU. Rectorul ASE: "Investeste, domnule, banii in ceva ce stii sa faci". Ce schimbari va suferi cea mai mare "fabrica" locala de antreprenori
Dupa mai bine de 15 ani petrecuti in Academia de Studii Economice, profesorul universitar a obtinut 445 de voturi de incredere pentru a reprezenta institutia de invatamant superior, la cel mai inalt nivel. Pavel Nastase (60 de ani), noul rector al celei mai mari universitati economice de pe piata locala, a povestit intr-un interviu acordat incont.ro ce schimbari vrea sa introduca in programa de invatamant a ASE-ului si cum ii incurajeaza pe tinerii cu idei sa-si deschida propriul business.
“Un economist cunoscut a spus candva un lucru care mie mi-a placut foarte mult: <<Domnule, investeste banii in ceva ce stii sa faci!>>. Stii sa repari pantofi? Deschide-ti un atelier mic de reparat pantofi”, a raspuns noul rector al Academiei de Studii Economice, cand l-am intrebat cum ii stimuleaza pe studentii care ii cer sfatul cu privire la infiintarea unei afaceri.
Pavel Nastase a vorbit intr-un interviu acordat incont.ro despre schimbarile pe care le doreste in ASE. Vrea sa reorganizeze planul de invatamant si sa aduca mai aproape de studenti atmosfera din firme, cu ajutorul unor parteneriate cu marile companii.
O alta schimbare pe care ASE o pregateste incepand cu anul viitor consta in reintroducerea examenului de admitere, la care s-a renuntat in 2011, cand s-a implementat examenul pe baza de dosar.
Cum vede insa rectorul celei mai mari universitati economice din Romania actuala criza financiara si ce crede ca ar trebui schimbat, aflati din interviul de mai jos.
Reporter: La sfarsitul lunii februarie ati fost ales rector al celei mai mari universitati economice de pe piata locala. Ce inseamna aceasta functie pentru dumneavoastra, avand in vedere ca aveti experienta indelungata pe posturi de conducere in cadrul Academiei de Studii Economice?
Pavel Nastase: Avand in vedere parcursul meu in managementul universitar al ASE-ului, functia de rector inseamna o valorizare a unei experiente pe care am dobandit-o intr-o perioada lunga de timp. Am fost patru ani prodecan, dupa aceea opt ani decan la Facultatea de Contabilitate si Gestiune si apoi prorector patru ani. Practic, as putea sa spun ca am parcurs tot ce inseamna managementul universitar. Inainte de a fi prodecan, am fost sef de laborator la catedra din care faceam parte, profesor de Informatica de Gestiune. Am predat si o perioada de timp la Universitatea Artifex.
Reporter: Cum s-a schimbat ASE de cand ati inceput sa predati aici si pana astazi? Exista diferente?
Pavel Nastase: In general orice schimbare de management se asteapta sa aduca si o schimbare institutionala si este normal sa fie asa. Orice manager isi pune amprenta pe deciziile care se iau la nivelul institutiei respective. Sigur, aceasta amprenta poate fi una mai importanta sau mai redusa ca dimensiune, avand in vedere ca totusi deciziile le ia Consiliul de Administratie.
Inainte, procesul de luare a deciziilor era mult mai simplificat, era o comunicare directa intre cele doua institutii – biroul Senatului si Senatul, care fiind conduse de aceeasi persoana nu mai necesitau un transfer de documente, de aprobari. Senatul era entitatea legislativa, iar biroul Senatului cea executiva. Ca o comparatie, ea seamana foarte bine cu ceea ce se intampla la nivel national: avem Senatul Romaniei (organul legislativ) si Guvernul – primul ministru, care ia decizii.
Acum, rectorul este coordonatorul de credite, in ultima instanta el reprezinta universitatea peste tot. El isi face un program operational care sa mearga spre aceste tinte, iar Senatul are grija sa-l corecteze daca nu merge pe drumul cel bun.
In momentul de fata avem foarte multe facultati. In ultimul timp nu au mai avut foarte multe fonduri, conditiile de vizibilitate pentru proiectele de cercetare fiind foarte dure, mai ales in ceea ce priveste noile criterii pentru evaluarea cadrelor didactice - destul de ridicate pentru domeniul economic. De aici foarte multe proiecte nu mai pot fi accesate.
La nivelul ASE-ului avem 32 de cadre didactice care indeplinesc aceste criterii, dar dintre acestea 15 sunt de la matematica. Noi nu putem sa facem invatamant economic numai cu matematicieni. Matematica este necesara, trebuie sa sustinem o crestere a predarii matematicii in ASE, dar nu putem sa organizam programe de studii numai cu matematicieni. Trebuie sa avem economisti bine pregatiti. Ori, in conditiile in care pe domeniul economic aceste standarde sunt foarte ridicate, oamenii sunt descurajati sa ramana in institutie, sa faca doctorat, sa faca cercetare. Matematica este o stiinta cu traditie, zona recunoscuta la nivel international, sunt tot felul de reviste etc.
Economia este o stiinta mai tanara. Pe acest domeniu nu avem reviste care sa fie recunoscute la nivel international. Si atunci s-a intamplat urmatorul lucru: s-au ridicat niste standarde care se aplica de regula in stiintele exacte (chimie, matematica, fizica), unde se potrivesc, pentru ca de ani de zile oamenii stiu de aceste reviste. Nu poti sa fii profesor universitar daca n-ai cel putin un articol in Region Mathematics, care este o revista mondiala. Astepti 3-4 ani, uneori si 5 ani de zile, dar daca ai publicat acolo o data, esti recunoscut. In economie nu exista asa ceva. Unul dintre lucrurile importante pe care noi vrem sa le reajustam este unul dintre aceste criterii.
Reporter: ASE scolarizeaza in prezent aproximativ 26.000 de studenti pe an. In urma cu opt ani de zile Academia numara 45.000 de cursanti anual. Ce a dus la aceasta scadere destul de signifianta in ultimii ani, in timpul mandatului domnului Gheorghe Rosca?
Pavel Nastase: Ar fi doua motive care explica fenomenul. Pe de o parte, populatia scolara este in scadere - natalitatea este in scadere. In al doilea rand, noi am avut aceasta cifra foarte mare de scolarizare in conditiile in care am dezvoltat foarte mult invatamantul la distanta. Mi-aduc aminte ca aveam vreo 13 centre regionale. Daca facem o comparatie intre invatamantul la distanta si invatamantul cu frecventa, sigur ca perceptia generala este aceea ca invatamantul la distanta nu este la fel de calitativ precum cel cu frecventa. Este evident acest lucru. Si atunci strategia a fost aceea de a reduce aceasta componenta de invatamant la distanta in favoarea cresterii calitatii. Preferam sa avem mai multi studenti la invatamantul cu frecventa si mai putin la cel la distanta. Incercam sa imbinam calitatea si cu functia sociala, daca vreti educativa a universitatii. Mai ales ca sunt oameni defavorizati in diverse zone din tara care nu au posibilitatea sa se deplaseze la Bucuresti sa faca studii.
Va dau un exemplu: am deschis un centru in Alexandria. In primul an am avut 200 de studenti. Am vazut si eu ce oameni erau acolo: oameni care lucrau la banca, la CEC, oameni cu studii medii care deja erau economisti, dar cu studii medii. Noi le-am oferit posibilitatea sa-si continue studiile si vreau sa va spun ca ei chiar au invatat carte. In timp au aparut insa absolventi de liceu, care nu lucrau si calitatea pregatirii a scazut foarte mult. Mergeam sa dau examene si mi-am dat seama. Tinerii care veneau acolo veneau pe ideea: „Domnule, sa luam o diploma ca asa o sa gasim si un job dupa aia”.
ASE-ul a schimbat aceasta tactica, acum vrea sa mearga spre calitate. Acum mai avem doua centre din 12, la Buzau si Piatra-Neamt. Si acolo avem un numar restrans de studenti. Probabil ca pe viitor, daca mergem in ritmult acesta al natalitatii, vom ajunge sa desfiintam si aceste centre.
Reporter: Nu considerati insa ca ASE-ul pregateste un numar prea mare de economisti pentru piata locala? Se gasesc suficiente locuri de munca pentru toti acesti absolventi care ies de pe bancile facultatilor in fiecare an?
Pavel Nastase: Romania pregateste un numar foarte mare de economisti si juristi, raportandu-ne la oferta de pe piata fortei de munca. De ce? Pentru ca invatamantul particular s-a dezvoltat in Romania foarte mult in ultima vreme.
Avem o cifra mare de absolventi, atat din invatamantul de stat, cat si din cel particular, iar cerintele nu sunt pe masura. Invatamantul economic din Romania, in momentul de fata, reprezinta 30% din invatamantul superior. Este o cifra foarte mare.
In ultimii ani, multi ingineri aplica in domeniul economic si care chiar au succes. Invatamantul tehnic a dezvoltat in ultima vreme specializari care sunt tot pe domeniul economic: inginerie economica, spre exemplu. Si atunci care este diferenta dintre inginerie economica de la o institutie de invatamant superior si un economist care termina la Academia de Studii Economice? Diferenta ar trebui sa existe, dar pe piata fortei de munca nu exista profesia asta – de inginer economic – exista doar economist si inginer.
Ar trebui corelat Codul Muncii si nomenclatorul profesiilor cu ceea ce se intampla in invatamantul superior. Acum se fac niste incercari de genul acesta – exista Autoritatea Nationala pentru Calificari, subordonata Ministerului Educatiei, care implementeaza un cadru national in invatamantul superior, in concordanta cu ceea ce se intampla la nivelul european. S-a creat chiar o baza de data care va inregistra toate calificarile din invatamantul superior (seturi de competente), cu descrierea acestora. Pe baza lor se vor dezvolta programele anuale de invatamant. Si atunci fiecare universitate va trebui sa-si publice in acest registru ofertele educationale, iar angajatorii se vor duce si vor compara programe similare la diverse universitati – si vor alege absolventii care au terminat programele de studii care respecta competentele declarate in asa fel incat sa fie mai legati de piata fortei de munca.
Reporter: Isi gasesc insa toti absolventii un loc de munca in domeniul pe care-l studiaza?
Pavel Nastase: Nu prea, multi se reprofileaza, tendinta cam aceasta este. Pe de o parte, scoala isi doreste sa pregateasca absolventii cat mai bine astfel incat ei sa raspunda cerintelor pietei, pe de alta parte sunt companiile care nu avantajeaza foarte bine ceea ce spun universitatile. Ei ii angajeaza si anuleaza practic tot ce au invatat acestia in universitate, ii introduc in niste traininguri de mai scurta sau lunga durata in care ii invata ce trebuie sa faca.
Noi avem acum niste discutii, si unele dintre punctele forte in care vreau sa le impun ca rector Consiliului de Administratie, sa reorganizam, sa restructuram planul de invatamant. Acesta va fi cel mai important lucru pe care-l vom incepe cat de curand, intr-o saptamana – doua: restructurarea planului de invatamant. In primul rand, vrem sa aducem programele cat mai aproape de piata fortei de munca – si aici avem foarte multe oferte de colaborare din partea asociatiilor profesionale, din partea marilor companii. Putem colabora in felul urmator: pentru programele de masterat ar trebui ca absolventii sa aiba mai multe aptitudini decat cunostinte. Pprogramul de licenta trebuie sa fie preponderent directionat spre cunostinte si mai putin spre aptitudini si atitudini, pentru ca nu am cum sa i le dau. Studentii trebuie sa invete mai intai baza teoretica. La masterat in schimb, ei trebuie sa fie orientati spre atitudini si aptitudini. Cum le obtinem insa? Aducand practicieni in facultate sa i le insereze.
Noi nu putem sa fim si birou de contabilitate si banca si birou de marketing etc. Dar putem aduce niste specialisti de la firmele mari care impreuna cu studentii sa-i invete cum sa lucreze in institutii.
A doua chestiune este sa corelam ce facem la licenta cu ce facem la masterat, pentru ca unele lucruri se repeta, se suprapun. Studentii sunt foarte nemultumiti de acest lucru. Programele astea au fost create in 2005, cand s-a implementat sistemul Bologna. Au mai fost revizuite de atunci, dar doar pe plan local. Trebuie sa redimensionam programele in asa fel incat studentii sa nu se mai simta stresati, sa fie mai relaxati, sa nu mai aiba un orar atat de aglomerat. Sa incurajam studiile de caz, cu proiecte, dar repet, aducand practicieni in universitate. Avem nevoie de aceasta practica. Sigur, unii dintre colegii nostri si lucreaza, dar nu toti, din pacate.
Zilele trecute am avut o intalnire cu Camera Americana de Comert, care vine cu mari companii americane IBM, Microsoft, HP si cu care am stabilit un parteneriat de maniera urmatoare: pe programele de masterat, pe diverse domenii, facultatile de profil sa incheie colaborari semestriale, specialistii din companiile respective sa vina si sa pregateasca studentii. In acest mod, studentii vor face si internship in cadrul companiilor, o parte din ei vor putea fi si angajati. S-a mai discutat de astfel de acorduri, dar acum chiar vreau ca ele sa prinda viata, sa nu ramana numai pe hartie. Mai ales ca acum avem un mare avantaj.
Reporter: De ce nu s-au facut aceste acorduri pana acum?
Pavel Nastase: Legea Educatiei nu permitea astfel de acorduri. 90% din cadrele didactice care predau la programele de masterat trebuiau sa provina din institutia respectiva si doar 10% sa provina din alte surse si cu conditia ca acestia sa fie doctori. Eu cred ca un specialist de la IBM este mai valoros decat un doctor in domeniul respectiv pentru ca am nevoie de o parte practica. Un doctor este mai focusat pe partea stiintifica. Partea practica inseamna si stiinta, dar semnifica mai mult aptitudini de rezolvare a problemelor concrete.
Si la licenta ar putea fi implementate astfel de acorduri, dar eu zic sa o luam asa gradual. In ciclul de licenta studentii sunt mai orientati catre partea teoretica, trebuie sa descopere bazele unui domeniu. Mai intai trebuie sa-i formam, apoi sa-i ducem spre practica. Este adevarat ca pe parcurs, unii aleg sa-si schimbe si cariera. Intra mai intai la marketing, apoi descopera ca sunt foarte buni pe contabilitate. Sistemul trebuie sa fie mai flexibil, de aceea nu as impune aceste colaborari in ciclul de licenta. Studentul invata, poate in acelasi timp isi gaseste si un loc de munca undeva, si se reorienteaza spre alt domeniu. Si atunci eu la masterat il ajut sa obtina mai mult de la educatie, nu de la scoala.
Reporter: Care dintre cele 11 facultati din cadrul ASE-ului este cea mai solicitata la ora actuala?
Pavel Nastase: Facultatea de Finante si Banci (peste 3.600 de studenti pe an), urmata de Facultatea de Management, specializarea Management Economic (aproximativ 3.400 de studenti anual).
Reporter: Anul trecut s-a schimbat modalitatea de admitere pentru ciclul de licenta. Ati eliminat examenul de admitere, lasand doar varianta examenului pe baza de dosar. Academia de Studii Economice se numara printre putinele universitati din tara care mai organiza un astfel de examen. Care au fost motivele care au dus la aceasta miscare?
Pavel Nastase: Am decis sa facem acest lucru deoarece criza ne indeamna sa cautam solutii de a obtine bani pentru existenta universitatii. Am mers pe exemplul altor institutii, de pilda, Universitatea Bucuresti, care cu ceva timp in urma a fost intr-o situatie financiara destul de delicata, dupa care au scos examenul. Nu la toate facultatile, este adevarat, dar asa au obtinut o concurenta foarte mare la unele specializari.
Cred ca a fost o decizie nu foarte potrivita in contextul in care vrem sa facem invatamant de calitate. Noi acum suntem o universitate apreciata de Ministerul Educatiei, suntem acreditati cu grad inalt de incredere. Practic, avem toate distinctiile din ceea ce inseamna aprecierea la nivel national. Ne-am confruntat insa cu urmatoarea situatie: scotand examenul de admitere, au venit foarte multi absolventi de la licee care nu prea aveau legatura cu domeniul economic. Grupele de studenti au fost foarte eterogene, iar din aceasta eterogenitate au rezultat foarte multi restantieri.
Initial am avut in vedere urmatoarea situatie, cum se intampla in alte tari. In Franta, de exemplu, nu se da examen de admitere, dar dupa primul an toti cei care nu prea au legatura cu domeniul dispar si raman doar cei care vor sa faca economie. Legea noastra in schimb nu permite o retragere, la noi nu mai exista repetentie, abia dupa anul doi filtrul este mai puternic, abia atunci pot fi exmatriculati.
Si atunci ne-am trezit cu urmatoarea situatie: studenti la buget, oameni care au avut restante, ceea ce inainte nu se intampla. Asta denota ca la intrare calitatea nu a fost corespunzatoare. Si atunci vom reveni la examenul de admitere. Anul acesta nu putem da pentru ca deja s-a publicat oferta educationala, dar pregatim reintroducerea examenului de admitere incepand cu 2013.
Reporter: ASE dispune de un buget anual de aproximativ 150 milioane de lei. In ce anume investiti acesti bani?
Pavel Nastase: Investitiile sunt mai putin in momentul de fata. Trebuie sa platim salariile, sa asiguram logistica necesara desfasurarii procesului de invatamant, cam acestea sunt obiectivele. In principiu trebuie sa reparam cladirile. De exemplu, avem o cladire veche in Moxa, pe care vrem s-o demolam si care ne costa foarte multi bani. Nu ne permitem s-o demolam ca sa facem una noua. Incercam sa gasim solutii. Mai exista posibilitatea de a construi un campus in afara Bucurestiului, ramane de vazut insa.
Reporter: Analistii vorbesc despre o noua recesiune. Ce parere aveti despre acest lucru?
Pavel Nastase: Aceasta recesiune este o influenta pe plan mondial, pentru ca cei care detin banii nu mai au incredere ca acesti bani sa circule. Si atunci vor sa-i pastreze, sa-i tina in banci sau in depozite, sa-i investeasca mai putin. Totul a plecat de la sistemul bancar.
Pe de alta parte, cred ca exista oameni in sistemul bancar care controleaza tot la nivel mondial. Este o lupta intre euro si dolar si alte monede care circula la nivel international. Sunt multe zvonuri in acest sens si cred ca unele dintre ele chiar sunt adevarate. Se incearca o rearanjare a suprematiei din punct de vedere al finantelor la nivel mondial. Si mai jos totul se misca plecand de la bani.
La nivel national s-a strans foarte mult cureaua, pana la un nivel la care oamenii nu mai suporta. Poate ca era mai bine daca aceste masuri ar fi fost luate mai din timp, gradual. Criza a inceput pe la sfarsitul lui 2008, iar masurile au fost luate prin 2010. Destul de tarziu si asta pentru ca toata lumea spunea “Domnule, criza este in America, la noi nu este criza!”. Este vina guvernantilor, trebuiau sa faca apel la economisti, avem buni economisti in Romania. Din pacate, cei mai multi oameni de decizie nu fac apel la analisti si atunci se iau niste hotarari de pe o zi pe alta.
Noi nu avem nicio strategie, ce vrem noi sa devenim, ce resurse avem si cum le alocam etc. Toti strainii care vin in Romania zic in felul urmator: “Pai voi aveti mare, aveti munte, este totul frumos, lipseste organizarea”. Toata lumea recunoaste acest lucru. Si totul depinde de factorul politic, care trebuie sa gaseasca solutii. Ei pun prim-ministrul, ei aleg tot, iar schimbarilea astea nu fac decat sa produca si mai mare haos decat sa puna lucrurile in ordine. Asa se intampla la noi: cand se schimba puterea, se schimba totul pana la nivel de femeie de serviciu.
Reporter: Credeti ca va fi posibila majorarea salariilor bugetarilor, incepand din iunie anul acesta, fara ca economia romaneasca sa fie destabilizata?
Pavel Nastase: Sa nu uitam ca noi n-am produs nimic, noi traim din imprumuturi. Iar imprumuturile astea vor fi platite de multe generatii de acum incolo. Noi nici macar hrana nu mai producem, si avem pamantul cel mai bun. La nivel european, ca suprafata agricola si ca potential de dezvoltare suntem pe locul sapte, parca. Ceea ce inseamna foarte mult. Managementul este raspunsul pentru care nu stim sa producem.
Noi intotdeauna am importat manageri, am vrut sa vina unii din afara sa faca management pentru ca noi nu eram in stare. Cand vine vorba despre management, suntem unii mai pregatiti decat altii. Apar oameni cu orgolii, de ce sa nu fie el sef si sa fie altul si tot asa. Si din toata aceasta cearta nu iese nimic bun. N-avem un proiect stabilit pe o perioada de doi-trei ani, intotdeauna lucram de pe o zi pe alta. A aparut criza, am stat doi ani, n-am facut nimic, dupa care ne-am dat seama ca nici la noi nu mai mergea treaba. Am asteptat sa ne doara.
Reporter: Si cand vom ajunge la cresterea de dinainte de criza? Cat timp va mai trece pana atunci?
Pavel Nastase: Asa cum se misca lucrurile in momentul de fata, cel putin 10 ani de acum incolo. Noi nu avem o crestere sustenabila, noi suntem dependenti de importuri. Forta de munca, aceea calificata se indreapta spre tarile vestice. Este o miscare foarte interesanta: romanii merg, cel mai aproape, in Ungaria. Ungurii se muta mai sus, in Polonia si Cehia. Cehii se duc in Germania, iar nemtii pleaca in America. Si atunci la noi cine mai munceste? Nici curatenie pe strada nu va mai fi cine sa ne faca. Si mai sunt imprumuturile.
Reporter: Cum stimulam tinerii care vor sa-si dechida propriile afaceri? Cum ii sfatuiti dvs. pe studenti sa procedeze?
Pavel Nastase: Un analist economic cunoscut a spus un lucru care mie mi-a placut foarte mult: “Domnule, investeste banii in ceva ce stii sa faci!”. Stii sa repari pantofi? Deschide-ti un atelier mic de reparat pantofi. Tinerii au o anumita rezistenta, ei vor sa produca anumite schimbari, dar un lucru important ar fi si implicarea lor in actul de decizie. Trebuie inteles urmatorul lucru: fiecare generatie isi construieste un viitor, dar acest viitor depinde si de modul in care generatia participa la ceea ce se intampla. Le lipseste insa increderea in ei, in cei din jurul lor, in oricine.
Cred ca este o traditie la noi la romani: sa ne plangem tot timpul. Cum dam de o problema, cum ne plangem. Ar trebui sa fim mai curajosi. Viata este grea, oricum. Este adevarat, a fost o perioada in care am fost obisnuiti sa consumam foarte mult, dar abia cand a venit criza ne-am dat seama ca aceasta era starea de normalitate. Inainte eram intr-o faza anormala. Eu, de exemplu, imi aduc aminte din copilarie. Am trait vremuri grele, nu aveam conditiile pe care le are un tanar astazi. Mi s-a parut o schimbare fantastica atunci cand am venit la facultate, cand am studiat. Dar n-am avut conditii la inceput. Acum, lucrurile se intampla invers. Oamenii se obisnuiesc cu o stare de existenta confortabila, si atunci considera ca asta se intampla zi de zi si nu trebuie sa faca nici un efort.
Reporter: La nivel european, toti ochii sunt atintiti acum, in afara Greciei, spre Italia, Spania si Portugalia. Credeti ca in cazul in care Grecia va fi lasata sa intre in faliment, uniunea monetara va rezista?
Pavel Nastase: Imi este greu sa va raspund. Cred ca orice masura care incearca sa panseze rana nu va da rezultate. Ce exemplu dam grecilor daca le reducem datoria la jumatate? Ce-i incurajam? Sa nu munceasca. Am fost in Grecia si am vazut ce este acolo: oamenii mai muncesc, la pranz mai dorm vreo patru ore, spre seara mai merg pe la un sprit… Exemplul cel mai bun pentru Europa este Germania, care a fost divizata, s-a unit de foarte putin timp, si care acum este motorul Europei. Si eu au probleme acolo, dar nu se compara. Ei au fost primii care au luat masuri de austeritate. In perioada 2008-2009 nemtii au fost intr-o perioada critica, dar au inceput sa taie una, sa taie alta etc.
Situatia este critica la ora actuala, in Europa. O mai ducem ceva timp, dar daca nu se vor lua masuri radicale, nu vom rezista. Introducerea monedei euro nu a fost, ca sa spun asa, o chestiune studiata. Nu s-au facut analize vizavi de ce se va intampla intr-o situatie de destramare a zonei euro.
Reporter: Ce ati invatat din aceasta criza?
Pavel Nastase: In primul rand trebuie sa fim realisti si sa fin constienti ca trebuie sa ne adaptam tot timpul. In orice domeniu de activitate, daca vrei sa supravietuiesti, trebuie sa te adaptezi. Trebuie sa te schimbi profund. In al doilea rand ca nu trebuie sa consumam mai mult decat producem. La noi asta s-a intamplat.
Primul profesor KPMG din Romania
Pavel Nastase vine la conducerea Academiei de Studii Economice dupa doua mandate ale lui Gheorghe Rosca, care a ocupat functia de rector in ultimii opt ani.
Profesorul Nastase a fost numit anul trecut primul profesor KPMG din Romania, in cadrul unui parteneriat prin care universitatea si firma de audit si consultanta KPMG vor realiza proiecte in domeniul financiar- contabil.
Printre disciplinele la care acesta preda se numara Bazele Tehnologiei Informatiei, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Tehnologia Aplicatiilor Web sau Managementul informatiei financiar-contabile.
ASE este una din cele mai mari universitati locale, cu un buget anual de aproximativ 150 milioane de lei (echivalentul a 35 de milioane de euro).
Pe acelasi subiect: