Lupte in miezul zilei, incaierari cu pumni, picioare si bate. Prin aceasta metoda isi impart teritoriul marii importatori de legume si fructe. Miza o reprezinta sute de milioane de euro care nu mai ajung la stat, ci in conturile unor retele suspecte de evaziune. In timp ce gruparile isi disputa suprematia, autoritatile se lamenteaza ca n-au oameni suficienti ca sa poata stapani fenomenul.

O bataie ca in filmele western. Se intampla in cel mai mare depozit de legume si fructe din Romania. Actorii provin din doua grupari de afaceristi-importatori, originari din Turcia. Este una dintre metodele prin care isi impart un teritoriu care le aduce profit de zeci si sute de milioane de euro. De multi ani acesti indivizi sunt in atentia organelor de control din Romania. Si doar atat. Ei isi vad de afaceri nestingheriti, isi disputa suprematia, detin controlul pe piata legumelor si fructelor.

Schema de fraudare a statului folosita de evazionisti e deja clasica. Infiinteaza la diverse adrese firme fantoma prin care introduc marfa in tara. Au la dispozitie 55 de zile sa-si plateasca darile catre stat. In tot acest timp introduc in tara sute de tiruri dupa care dispar. Autoritatile ii cauta dupa expirarea acestuit termen. Daca s-ar dori prinderea lor s-ar putea. Garda Financiara are parghii pentru a depista din timp frauda. Cand TIR-ul cu legume intra in Romania, este sigilat de comisarii Garzii, la punctul de frontiera.

Desigilarea tirului ar trebui facuta la sediul firmei importatoare, adica la sediul firmei fantoma. Conform legii, marfa poate fi desigilata si intr-o parcare din camp, daca importatorul asta cere. Invoca aglomeratia mare la depozit, iar comisarii Garzii sunt multumiti ca intr-o parcare mare se pot aduna soferii de la mai multe societati importatoare. Munca verificatorilor e usurata, nu mai alearga prin tot judetul. Daca s-ar dori, importurile facute pe firma fantoma ar fi usor de depistat.

O firma cu activitate zero la sediul declarat poate fi data in consemn la frontiera inca de la prima incarcatura desigilata. Astfel, nu mai poate importa alte marfuri. In plus, legea fiscala spune ca: "se pot pune masuri asiguratorii, adica sechestru pe marfa din TIR-uri, daca exista pericolul ca debitorul sa isi ascunda patrimoniul". Nu s-ar mai ajunge la importuri de sute de camioane, ca dupa aceea, autoritatile sa se intrebe unde sunt responsabilii.

Politistii de la Investigarea Fraudelor spun ca dupa desigilare, faptasii sunt mai greu de depistat. In fata acestei situatii, Garda Financiara se vaita si spune ca nu are personal. La Ilfov sunt 24 de comisari, adica 12 echipe, la un volum de pana la 200 de TIR-uri pe zi. In Ilfov ajunge grosul importurilor de legume si fructe.

Nasii importurilor par insa prinsi in aceeasi hora cu cei care ii controleaza. Dovada stau zecile de procese penale in toata tara, in care angajati ai Garzii Financiare, de la Vama sau Politie apar ca inculpati.

L-am intrebat pe adjunctul pe tara al Garzii Financiare, Gabriel Carbunaru, despre unul dintre subordonatii sai din structura centrala - Marius Batranu. Acesta din urma figureaza inculpat intr-un dosar de evaziune pe rolul Tribunalului Bucuresti, pentru ca ar fi consiliat o grupare evazionista condusa de un italian.

Respectivul comisar nu a fost suspendat din functie de catre sefii sai, asa cum impune regulamentul institutiei pentru ca Garda Financiara nu a fost instiintata oficial de catre organele judiciare.

Comisarii inculpati isi vad de treaba in sistem. Si nimeni nu le verifica averile. Daca ar face asta, ar descoperi ca toate parcarile de la Comisariatele Garzii sunt show-room cu masini de lux, in ciuda salariilor modeste pe care le primesc.

In orice tara civilizata, o solutie anticoruptie este rotirea cadrelor. La Garda Financiara Ilfov, abia in urma cu o luna, jumatate dintre comisari au fost transferati la Garda Bucuresti, fiind suspectati ca nu si-au indeplinit in ultimii ani atributiile de serviciu.

Intr-un domeniu in care evaziunea fiscala ajunge la 2 miliarde de euro pe an, proceduri antifrauda sunt "premiere". Evazionistii au invatat cum sa ocoleasca legile si cum sa nu fie "deranjati". Legumele si fructele de import ajung in piete pe filiere obscure, la preturi si de 10 ori mai mari. Nimeni nu perturba reglarile de conturi intre importatori, iar luptele de strada, duse pe sacii de cartofi, ajung sa dicteze pretul cu care romanii cumpara de la taraba.