"Analizand in ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat ca mecanismele propuse nu pot fi puse in practica si nu poate fi completat dispozitivul legislativ. Prin urmare, concluzia a fost ca legea nu este clara, precisa si previzibila, asa cum ar trebui sa fie un act normativ pentru a putea fi aplicat si care sa duca la realizarea obiectivelor avute in vedere", se arata in punctul de vedere transmis de minister.

Potrivit ministerului, legea in actuala forma este inaplicabila si face mai mult rau decat bine. Aceasta concluzie s-a desprins in urma dezbaterilor cu reprezentantii sectorului agroalimentar si intalnirilor de lucru cu specialistii din domeniu, in procesul de elaborare a normelor metodologice la Legea privind diminuarea risipei alimentare.

Ministerul sustine ca articolul 1 din Legea nr. 217/2016, asa cum este formulat, face doar referire generala la toti operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigura precizie si claritate, in conditiile in care in domeniu exista operatori diversi care nu au un specific comun si se caracterizeaza prin diferente consistente privind nivelul de producere a risipei.

O alta precizare problematica din cadrul legii este cea de la articolul 2. "Prin exprimarea folosita la litera c, <<aflate aproape de expirarea datei-limita de consum>> , se creeaza o situatie dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Exista produse cu termen de valabilitate extrem de scurt si, in acest caz, aplicarea legii facea imposibila comercializarea respectivelor produse. Consecinta ar fi fost eliminarea din piata a produsului proaspat, cu efecte negative majore, preponderent asupra producatorilor romani", se mai arata in punctul de vedere al ministerului.

"La aliniatele 3 si 4 din articolele 3 este prevazuta posibilitatea cumpararii produselor agroalimentare de catre asociatii si fundatii, respectiv intreprinderi sociale, la 3% din pret si revanzarea acestora la un pret de 8 mai mare. Aceasta transformare a ONG-urilor in agenti comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar si fiscal si care poate pune in pericol sanatatea consumatorilor, acestia fiind expusi datorita atractiei preturilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol si aplicarea lui se poate produce dezordine in tot lantul alimentar, fiind afectati toti: producatori, comercianti si consumatori", se mai arata in pozitia ministerului.

Ministerul a mai transmis ca lipseste o prevedere care sa precizeze care sunt institutiile de control care sa-i sanctioneze pe cei care nu respecta legea.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunta la sfarsitul lunii mai ca a decis sa amane punerea in aplicare a legii risipei alimentare deoarece, daca aceasta s-ar aplica in forma actuala, ar incuraja crearea unui comert paralel, iar lucrurile ar putea sa scape de sub control.