Parlamentarii vor sa devina judecatori cu acte chiar daca asta ar insemna incalcarea unui principiul fundamental al Constitutiei: separatia puterilor in stat. Asa ca prima lege pe care se pregatesc sa o voteze este modificarea Statutului deputatilor si senatorilor, prin care sa-si protejeze colegii suspectati de fapte de coruptie.

Actuala legislatie prevede ca cererea de retinere, arestare sau perchezitie a unui ales, formulata de ministrul justiei, este adresata direct sefului camerei din care face parte respectivul. Pentru a ingreuna si mai mult procedura, noua lege prevede ca ...

"Cererea ministrului justitiei trebuie sa contina temeiul legal si motivele concrete in cazul respectiv care justifica masura solicitata. Cererea este insotita de probele considerate relevante si puse la dispozitie de catre Parchet, care stau la baza motivelor invocate", se arata in modificarea propusa la Legea 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor.

Adica alesii vor fi cei care isi vor trage la raspundere colegii, si nu judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, asa cum ar fi normal.

"Tendinta Parlamentului a fost sa se protejeze excesiv, dincolo de principiile generale.  Nu ai cum sa produci aceste probe decat in cursul anchetei penale. Iar tu, ca procuror, daca vii sa ti se dea dreptul sa deschizi ancheta penala, nu ai aceste dovezi", a spus Adrian Moraru, director adjunct al Institutului de Politici Publice.

Mult clamata "imunitate parlamentara" se refera la faptul ca deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Atat si nimic mai mult. In schimb, articolul 16 din legea fundamentala prevede ca romanii sunt egali in fata legii, motiv pentru care parlamentarii ar trebui sa se supuna acestui principiu existent in toate democratiile lumii, cel al justitiei egale pentru toti.

"Cu siguranta nu o sa vorbim de o egalitate in fata legii. Sunt capabili sa mearga mai departe si sa modifice Constitutia, chiar daca nu este moral", a mai spus Moraru.

Vizat direct de modificarile Statutului parlamentarului, Parchetul General nu doreste sa comenteze situatia: "Fiind un proces legislativ in desfasurare, nu consideram oportun sa avem o pozitie".

Din pacate, modificarile propuse vin in contextul in care Bruxelles-ul "a urecheat" in dese randuri Parlamentul Romaniei pentru ca a fost scut impotriva justitiei. Numai in ultimii patru ani, deputatii si senatorii au refuzat sa-si trimita colegii in fata instantei si i-au judecat ei. Rand pe rand, Adrian Nastase, Monica Iacob Ridzi, Dan Pasat, Ion Stan, Victor Paul Dobre si Laszlo Borbely au scapat de arestare, perchezitie sau de urmarirea penala a procurorilor pentru ca asa au vrut membrii Parlamentului.

Doar doua au fost cazurile in care plenul a lasat justitia sa-si faca treaba. Este vorba de cazul senatorului Catalin Voicu si de cel al deputatului Mihail Boldea.