The Economist: Disputa romano-ungara pe tema gardului de la granita, motivata mai degraba de chestiuni politice interne
Anuntul premierului ungar Viktor Orban, privind posibila prelungire si la frontiera cu Romania a gardului de la granita cu Serbia, in eventualitatea in care imigrantii ilegali ar alege sa traverseze teritoriul romanesc spre vestul Europei, a provocat o disputa intre Romania si Ungaria, ce pare insa una artificiala si motivata in ambele state mai degraba de ratiuni de politica interna decat de criza provocata de valul de imigranti, scrie The Economist, preluat de Agerpres.
The Economsit considera ca adevarata problema este incapacitatea liderilor europeni de a gasi impreuna o solutie in fata crizei refugiatilor.
Prin acest anunt, Orban a dus izolarea Ungariei la un nou nivel, dar in timp ce gardul de la granita sarba delimiteaza frontiera externa a UE, cel ce ar putea fi construit la granita cu Romania va separa doua state membre ale UE.
Drept urmare, Romania a reactionat vehement, MAE de la Bucuresti atentionand Ungaria ca un asemenea demers contravine spiritului european, in timp ce premierul Victor Ponta a declarat ca Ungaria are "decidenti politici cu nimic mai buni decat cei din Siria, Libia sau alte tari din care fug respectivii refugiati".
Premierul Victor Orban, un nationalist care a spus ca nu crede in democratia liberala, a mai fost criticat si de alti lideri europeni, dar comparatia cu Bashar al-Assad pare sa aduca aceste critici la un nou nivel, noteaza The Economist.
De fapt, criticile venite dinspre Romania sunt in principal o chestiune de oportunitate politica, apreciaza publicatia britanica, amintind ca Ponta se afla intr-o situatie dificila din cauza dosarului in care este investigat de DNA.
In aceste conditii, o confruntare cu Orban, care a reusit sa-si atraga antipatia tuturor vecinilor, este un avantaj politic clar ce permite in plus Romaniei sa se prezinte drept un campion al respectarii regulilor si valorilor europene, un gest binevenit intr-un moment in care statele est-europene au fost criticate la Bruxelles pentru respingerea cotelor de refugiati.
Astfel, poti in acelasi timp sa profiti de o oportunitate politica si sa-ti asumi meritele, sansa care nu apare prea des, continua The Economist, citandu-l pe analistul Radu Magdin.
Dar si motivatiile lui Orban tin in egala masura de politica interna, noteaza mai departe publicatia britanica, subliniind ca partidul acestuia, Fidesz, a pierdut din popularitate in favoarea formatiunii soviniste de dreapta Jobbik.
In consecinta, refuzul de a permite imigrantilor musulmani sa intre in Ungaria, chiar si pentru a traversa aceasta tara in drumul lor catre Germania, l-a ajutat pe Orban sa-si recastige popularitatea.
Mai mult decat atat, electoratul conservator maghiar priveste cu ostilitate Romania, remarca The Economist, amintind despre deceniile de neintelegeri generate de minoritatea maghiara din tara noastra.
Deci pentru Orban, daca politica sa populara de a trata sever imigrantii a provocat si o disputa inutila cu Romania, aceasta poate fi un bonus suplimentar.
Totusi, imaginea unui gard care sa separe Ungaria si Transilvania ar putea sa nu fie de bun augur pentru Orban, se estimeaza in articolul ce aminteste ca unitatea etnicilor maghiari din Romania cu tara lor mama a fost de mult timp un cal de bataie al Fidesz.
De altfel, Orban a rostit faimosul discurs in care a mentionat ca nu crede in democratia liberala chiar in timpul unei calatorii efectuate anul trecut in Transilvania.
Dar realizarea efectiva a acestui gard este putin probabila, mai ales ca, potrivit ultimelor informatii, imigrantii par sa aleaga ocolirea Ungariei prin Croatia si Slovenia, iar traversarea Bulgariei si apoi a Romaniei este mai dificila, intrucat si Bulgaria a ridicat un gard la frontiera cu Turcia si Dunarea este un mare obstacol.
Insa in timp ce gardul a condus la o disputa artificiala intre Bucuresti si Budapesta, motivata mai mult de ratiuni de politica interna in ambele state, incapacitatea Europei de a gestiona criza refugiatilor este una reala si alimentata de tentatia liderilor nationalisti de a obtine puncte acasa jucand cartea conflictelor cu Bruxelles-ul sau a disputelor intre ei, se arata in incheierea articolului.