Presedintele a mai spus ca merge la Consiliul European de la Bruxelles pentru ca este un moment dificil si pentru ca are un "potential mult mai bun" decat premierul Victor Ponta si poate servi mai bine interesele Romaniei decat ar putea sa o faca premierul.

"Este un moment dificil, din punctul nostru de vedere, dar si din punctul de vedere al celorlalte state, pentru ca nimeni nu este multumit de cum arata propunerea de buget lansata de presedintele van Rompuy. As fi considerat ca nu mi-as fi facut atributiunile constitutionale daca as fi pasat raspunderea catre primul-ministru, care nu poate avea decat o responsabilitate delegata. Stiu ce pot sa fac din punct de vedere al capacitatii de negociere in interiorul UE si stiu ca am potential mult mai bun decat Victor Ponta si pot servi interesele Romaniei mult mai bine decat ar putea sa o faca premierul, din motive pe care nu insist sa le enunt", a afirmat seful statului.

Presedintele a mai spus ca niciodata nu va fugi de exercitarea atributiunilor constitutionale pentru a-si proteja pielea.

"Stiu responsabilitatea uriasa pe care o am si trebuie sa mi-o asum la fel cum intr-un moment la fel de dificil mi-am asumat public anunturi neplacute pentru populatie. Stiam toate riscurile si implicatiile, dar era obligatia mea de sef al statului sa imi asum aceasta obligatie ca romanii sa nu ajunga ca alte state care asteapta bani din imprumuturi sa isi poata plati salariile si pensiile", a adaugat Traian Basescu.

Pe de alta parte, memorandumul avizat de Guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 releva ca Romania ar trebui sa foloseasca dreptul de veto daca presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, mentine o pozitie ferma legata de reducerea alocarilor inclusiv pentru Romania, mizandu-se pe o renegociere in 2013.

Scenariul este inclus in memorandumul discutat in sedinta de marti a Guvernului si care include detalii privind participarea Romaniei la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.

Potrivit surselor citate, calculele indica faptul ca Uniunea Europeana ar urma sa reduca totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumatate doar din alocarile destinate Romaniei, fapt considerat inacceptabil de catre Guvernul de la Bucuresti.

Guvernul nu accepta nici cresterea contributiei la bugetul UE, considerand ca aceasta ar pune o presiune mai mare pe buget si ar taia din fondurile necesare pentru dezvoltare.

Executivul mai considera ca platile directe catre agricultorii romani ar urma sa fie aduse de catre UE la acelasi nivel cu cele din alte state abia peste sase ani, nu in patru ani cum era prevazut, ceea ce ar mari decalajele intre producatorii agricoli din diferite tari membre.

Guvernul arata totodata ca Romania ar trebui sa se opuna unei intentii a UE de a reduce cuantumul decontarilor pentru proiecte UE, de la 85% la 75%, deoarece astfel ar creste nivelul de cofinantare impus autoritatilor romane.

Guvernul apreciaza ca importanta imbunatatirea calitatii cheltuielilor, considerand insa ca aceasta nu ar trebui sa serveasca drept pretext pentru eventuale reduceri ale alocarilor pentru politica de coeziune. Guvernul este deschis la propunerea Comisiei Europene de a avea conditionalitati ex-ante, sub rezerva ca aceste conditionalitati sa fie strict legate de obiectivele politicii de coeziune, in vederea promovarii unor interventii coerente si eficiente care sa raspunda nevoilor de dezvoltare.