Una dintre propuneri prevede ca partidul care a obtinut in urma alegerilor parlamentare cel mai mare numar de mandate ii va putea propune presedintelui persoana nominalizata pentru pozitia de prim-ministru, urmand ca seful statului sa faca oficial nominalizarea premierului.

In situatia in care premierul desemnat nu obtine in Parlament votul necesar pentru investirea Guvernului, presedintele va face o alta desemnare a premierului la propunerea partidului de pe locul al doilea.

In cadrul discutiilor din USL, presedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a insistat pentru mentinerea sintagmei partid, si nu de alianta, in ceea ce priveste mecanismul de desemnare a premierului.

De asemenea, liderii USL au convenit asupra introducerii notiunii de motiune constructiva, prin care, la momentul demiterii unui Guvern, este nominalizat automat cel care ar urma sa-i ia locul.

Totodata, motiunile simple prin care se cere demiterea unui ministru vor fi supuse votului in plenul celor doua Camere ale Parlamentului, iar in cazul adoptarii ministrul va fi demis.

In situatia remanierii, seful statului nu va putea refuza propunerea de numire a unui ministru, insa acesta va trebui sa fie audiat in comisiile de specialitate din Parlament, care vor acorda un aviz.

De asemenea, dizolvarea Parlamentului va fi posibila daca un referendum de demitere a presedintelui esueaza si doar in situatia in care propunerea de demitere formulata de Parlament inregistreaza mai multe voturi "impotriva" decat "pentru".

O alta situatie in care Parlamentul ar putea fi dizolvat este aceea in care un Guvern nu obtine majoritatea pentru a fi investit in maximum 30 de zile de la prima incercare de investire a unui Guvern.

In plus, premierul obtine atributii de reprezentare a tarii la reuniunile Uniunii Europene, cu exceptia situatiei in care subiectele aflate in discutie tin de problematica de securitate sau de politica externa a Uniunii Europene.

Presedintele va fi definit prin Constitutie drept sef al statului, iar mandatul acestuia va fi de patru ani, la fel ca si cel al Parlamentului, insa data alegerilor ar urma sa fie decalata, conform propunerilor convenite in USL.

Totodata, la propunerea liderului PNL, Crin Antonescu, data alegerilor parlamentare ar urma sa fie stabilita intre 1 aprilie - 1 noiembrie, pentru a se evita situatia organizarii alegerilor in perioada iernii.

Totodata, ordonantele de urgenta ale Guvernului vor trebui sa ajunga in Parlament in maximum 5 zile pentru a fi discutate. Guvernul isi va putea angaja raspunderea o singura data pe sesiune parlamentara.

Statutul presedintelui CSM ar urma sa fie reglementat prin Constitutie, astfel incat aceasta pozitie sa fie ocupata doar de catre un judecator. Numarul membrilor CSM ar urma sa ajunga la 21 de persoane, de la 19 in prezent, doi dintre acestia urmand sa fie reprezentanti ai societatii civile.

Interceptarea telefonica si a corespondentei va putea fi realizata doar cu ordin judecatoresc si doar in cazuri exceptionale procurorul poate emite autorizatie de interceptare pentru doar 48 de ore. Dupa expirarea acestui termen, autorizatia trebuie sa obtina confirmarea judecatorului

In cazul Curtii Constitutionale, liderii USL au convenit ca atributiile acesteia in ceea ce priveste analizarea constitutionalitatii hotararilor Parlamentului sa vizeze doar situatiile in care sunt afectate principii sau valori constitutionale.

Mai mult, in cazul prefectilor ar urma sa fie limitate atributiile acestora numai pentru contestarea actelor administratiilor publice locale in contencios administrativ. Constestatia nu va mai avea efect imediat, ci doar dupa o hotarare a instantei, care ar urma sa ia in discutie cu celeritate sesizarea prefectului.

De asemenea, prefectul nu va mai coordona institutiile deconcentrate.

Subiectele asupra carora liderii USL nu au reusit sa ajunga la un consens au privit solicitarea PNL ca rectificarile bugetare sa aiba efecte doar dupa aprobarea acestora in Parlament.

De asemenea, un alt subiect ramas in discutie intre liderii USL vizeaza solicitarea lui Victor Ponta ca perioada de retinere sa fie extinsa la 48 ore, fata de 24 de ore in prezent.

In ceea ce priveste posibilitatea confiscarii bunurilor, liderii PNL au respins propunerea lui Victor Ponta, acesta precizand ca va depune un amendament in nume personal la comisia de revizuire a Constitutiei.

Liberalii au insistat asupra mentinerii actualelor prevederi constitutionale in ceea ce priveste dreptul la proprietate, au mai sustinut sursele citate.