"Tehnologia 5G, Internetul Lucrurilor şi Inteligenţa Artificială sunt noţiuni tot mai cunoscute în rândul românilor. Odată cu popularitatea şi performanţele acestor tehnologii, ale căror beneficii nu pot fi negate, au apărut în mod firesc şi voci care ridică problema efectelor negative pe care implementarea noilor tehnologii ar putea să le genereze. În acest context, este de datoria autorităţilor să ofere cetăţenilor informaţii corecte, obiective, care să îi ajute să ia decizii informate, bazate pe date concrete. Conform unui studiu ANCOM cu privire la atitudinile şi percepţiile utilizatorilor de comunicaţii electronice, două treimi dintre ei cunosc faptul că reţelele de comunicaţii electronice sau dispozitivele utilizate pot emite radiaţii, iar 40% dintre ei nu se protejează de acestea. De fapt, cât de mari sunt radiaţiile? Mă protejează normele în vigoare sau este nevoie să mă protejez şi singur? Venim în întâmpinarea tuturor cetăţenilor cu rezultatele măsurătorilor de specialitate pe care le facem, dar şi cu câteva recomandări care ar putea să schimbe obiceiurile acestora în utilizarea echipamentelor electronice", a declarat Sorin Grindeanu, președinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

ANCOM a comandat un studiu în rândul utilizatorilor de comunicaţii electronice prin care a sondat şi atitudinile şi percepţiile utilizatorilor cu privire la emisiile de câmp electromagnetic.

"Conform studiului, care va fi făcut public în perioada imediat următoare, două treimi din cei 1.430 de utilizatori intervievaţi cunosc faptul că reţelele de comunicaţii electronice sau dispozitivele utilizate pot emite radiaţii, iar telefoanele mobile se situează pe primul loc, cu 90%, urmate de reţelele mobile şi tablete (53%), routere wi-fi (50%) şi TV-uri (44%). Întrebaţi fiind cum se protejează de radiaţii, 40% din utilizatori nu se protejează, 35% încearcă să ţină aparatele la distanţă mai mare (de exemplu utilizând căştile pentru a vorbi la telefon), 30% încearcă să reducă timpul de utilizare efectivă, 18% închid telefonul/routerul wi-fi noaptea sau nu dorm cu ele în aceeaşi cameră, iar 8% ştiu să nu utilizeze dispozitivele când semnalul este slab. Utilizarea aşa-ziselor 'dispozitive de protecţie' este marginală, de 2%", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, ANCOM monitorizează permanent intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul a 150 de senzori ficşi de monitorizare de bandă largă amplasaţi în Bucureşti şi alte 62 de oraşe din ţară, ce sunt plasaţi în exterior, în spaţiile publice în vecinătatea cărora există multiple surse de emisii radio.

Senzorii funcţionează permanent, transmiţând măsurătorile către platforma www.monitor-emf.ro, o dată la 24 de ore. Rezultatele acestor măsurători sunt puse la dispoziţia celor interesaţi pe platforma electronică, sub formă de hartă care oferă şi detalii cu privire la locul, perioada şi nivelul măsurat al intensităţii câmpului electromagnetic, nivel exprimat în valoare absolută, dar şi în procente faţă de nivelurile reglementate maxim permise. Suplimentar faţă de monitorizarea permanentă a câmpului electromagnetic prin senzori ficşi, conform planului anual de măsurători, ANCOM realizează şi măsurători cu echipamente mobile, ale căror rezultate sunt accesibile aici.

"Măsurăm permanent intensitatea câmpului electromagnetic prin intermediul senzorilor ficşi şi mobili, în preajma spitalelor, a şcolilor şi în locuri aglomerate şi facem publice aceste rezultate pe pagina de internet a ANCOM, prin intermediul celor două hărţi. Aceste măsurători se mediază la fiecare 6 minute, toate rezultatele încadrându-se fără excepţie în limitele legale, inclusiv cele pe care le-am făcut după punerea în funcţiune a primelor staţii 5G din România, când am constatat că valorile sunt de doar 3% din valoarea limita stabilita prin lege, similare cu cele obţinute înainte de instalarea staţiilor 5G", a declarat Cristin Popa, director executiv al ANCOM.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei.