Articolul face parte dintr-o serie despre contributia romanilor la Acceleratorul de particule de la Geneva si descoperirea particulei lui Dumnezeu.

Are 25 de ani si calca pe urmele inventatorului WWW-ului. Dana Dorneanu, o tanara din Barlad, lucreaza in biroul in care, pe vremea cand ea avea doar un an, britanicul Tim Berners-Lee crea primul browser si ordona lumea Internetului. Dana Dorneanu lucreaza la Geneva, la CERN, gazda Acceleratorului de particule.

"In timpul studiilor de la Politehnica din Bucuresti am profitat de orice oportunitate de invatare", spune ea. A terminat masterul la Milano, a lucrat la IBM Zurich dar si la firme de soft din tara, iar acum se pregateste de un nou proiect, care sa ii ofere alte lucruri de invatat.

Din punct de vedere al tehnologiei, Dana Dorneanu spune ca, in urmatorii ani, cloudul va fi tot mai important. "Cred ca in viitor Internetul va fi la fel de abstract pentru utilizatori precum electricitatea. Putini isi vor mai pune problema de unde vine, cine l-a creat si cum functioneaza", spune tanara.

Dana Dorneanu povesteste cum a ajuns sa lucreze in locul in care s-a inventat WWW-ul si care sunt schimbarile importante care vor marca tehnologia in ultimii ani.

 

Rep.: Cum e sa stai "pe umerii gigantilor"? Te-a influentat in vreun fel faptul ca inventatorul WWW-ului ocupa acelasi birou cu tine?

D.D.: E o coincidenta draguta si m-a influentat sa citesc mai multe despre Tim Berners-Lee. Am avut si sansa, cu o vara in urma, sa lucrez alaturi de Ben Segal. Ben a lucrat direct cu Tim Berners-Lee in perioada in care acesta inventa WWW. Mi-a spuns despre pasiunea cu care vorbea despre viziunea lui. Pentru Tim Berners-Lee, informatia din mediul virtual castiga valoare cand reprezinta o relatie cu obiectele reale si oamenii din jurul nostru. Astfel de oameni si atitudini te inspira si arata potentialul unui centru de cercetare cum este CERN-ul.

Rep.: Dupa ce ai aflat in ce birou lucrezi, inteleg ca ai fost motivata sa descoperi cat mai multe despre Tim Berners-Lee. Care sunt lucrurile care ti-au ramas in minte?

D.D.: Ma inspira pasiunea lui pentru tehnologie, dar si pragmatismul lui cand recunoaste ca a scris codul pentru primul browser din frustrarea ca informatia nu era usor de accesat. Imi place modul simplu si ingineresc in care vorbeste despre informatie si despre rolul ei in viata noastra. El o spune cel mai bine: “Web-ul nu conecteaza doar masini, ci uneste oamenii!”

Rep.: Cum ai putea descrie munca ta de la CERN, gazda Acceleratorului de particule?

D.D.: Lucrez la sistemul de monitorizare a licentelor comerciale folosite la CERN in departamentul de electronica. Produse precum matlab sau xilinx. Acum 10 ani CERN-ul reprezenta un caz special in ceea ce priveste infrastructura retelelor de calculatore si a cantitatii de date stocate. In prezent, desi CERN inca ocupa primul loc in ceea ce priveste cantitatea de date stocata, retelelor au evoluat de la clustere si grid, la un design mult mai generic: cloudul. Astazi, inginerii de aici lucreaza intens sa porteze toate serviciile intr-un cloud bazat pe tehnologia Openstack si Puppet. In aceste proces eu lucrez la migrarea serviciului de licente in Openstack.

 

Rep.: Esti printre putinii norocosi care au ajuns aici? Poti sa ne povesteti cum ai fost aleasa?

D.D.: Pozitia care o ocup in prezent este Technical Student. Orice student, de preferinta in an terminal, poate sa aplice pe site-ul de cariere al CERN-ului pe pozitia aceasta. Pentru a-si mari sansele, ar putea sa incerce in internship pe pozitia de Summer Student. Pentru mine a fost un avantaj stagiul din programul Openlab facut la CERN. Totusi, exista multi studenti care vin direct pe aceasta pozitie.

Rep.: Care au fost cei mai importanti pasi in cariera ta? Unde ai studiat si cu ce amintiri ai ramas?

D.D.: In timpul studiilor de la Politehnica din Bucuresti am profitat de orice oportunitate de invatare. Si au fost multe. In primul an, am imbinat domeniul IT cu activitati care-ti imbunatatesc abilitatile soft. Pentru o perioada am facut voluntariat si am tinut un training. Ulterior am devenit un sustinator al lumii open-source si am promovat tehnologiile GNU Linux. Un alt context care mi-a marcat cariera a fost locul in care am lucrat part-time in Bucuresti. In mod neobisnuit, angajarea m-a apropiat chiar mai mult de facultate. Oamenii si modul de lucru pe care l-am invatat acolo mi-au aratat ceea ce inseamna sa gandesti ca un inginer, sa fii mereu temperat si oricat de critice par anumite task-uri, sa ai o atitudine calma. Decizia ce a face un master in afara am luat-o inainte de a incepe ultimul an in Bucuresti. Asa am ajuns la Milano. Acolo am inteles cat de bune au fost cursurile preferate de la Politehnica de acasa si cat de bine este sa poti sa-ti alegi in fiecare semestru pachetul de cursuri. In internship-ul de la IBM din Zurich si jobul curent de la CERN, mi-am dat seama ca obtii ce e mai bun din viata atunci cand nu faci multitasking. Cu alte cuvinte: "Cand muncim, muncim. Cand mergem la cafea, mergem la cafea. Cand suntem suntem in vacanta... make the best of it."

Rep.: Care a fost momentul in care te-ai hotarat ca o cariera in IT este ceea ce iti doresti?

D.D.: Cand privesc in urma, parcurul meu profesional pare destul de discontinuu. Partea buna pe care o vad in asta, este ca mereu mi-am reanalizat asteptarile si mi-am propus obiective mai inalte. M-am hotarat sa-mi concentrez toata energia spre aceasta directie dupa primul an de facultate. Din pacate in sistemul de educatie preuniversitar din Romania ai ocazia sa-ti faci un plan pentru viitor fiind in cunostinta de cauza doar daca ai profesori dedicati meseriei lor. Eu un lucru care tine de noroc si consider ca n-ar trebui sa fie asa. Eu am avut aceasta sansa, dar cred ca sunt tot mai putini astfel de oameni din cauza salariilor foarte mici din acest sistem.

 

Rep.: Care crezi ca vor fi cele mai importante schimbari in IT, in urmatorii 5-10 ani?

D.D.: Cred ca in viitor Internetul va fi la fel de abstract pentru utilizatori precum electricitatea. Putini isi vor mai pune problema de unde vine, cine l-a creat si cum functioneaza. Accesul la Internet va fi pur si simplu un bun comun al omului. Device-urile de acces la Internet vor fi din ce in ce mai simple si cred ca vom rezolva si problema duratei limitate a bateriilor. Din pacate, tot mai putini utilizatori vor acorda importanta vulnerabilitatilor care vin cu accesul la informatie. Cred ca securitatea retelelor va fi un domeniu explotat chiar mai mult decat in prezent.

Rep.: Tu unde te vezi dupa etapa CERN? Pregatesti vreun proiect special prin care sa calci pe urmele lui Tim Berners-Lee?

D.D.: Imi doresc sa mai raman o perioada in lumea academica si sa lucrez la designul sistemelor care vor permite un management eficient al informatiilor din cloud si un acces sigur la ele. Locul in care voi fi peste 6 luni este destul de sigur, proiectul este in curs de asamblare. Asa cum spunea si Tim Berners-Lee: "Vague ... but exciting".