"Doua treimi dintre cercetatorii Institutului de Matematica din Sofia au plecat in ultimii 15 ani. Odata cu anularea restrictiilor impuse in Uniunea Europeana, plecarea va fi si mai usoara", declara resemnat Maihail Konstantinov, profesor in inginerie civila.

Si mai rau, apreciaza el, "calitatea a numerosi studenti este deplorabila, deoarece cei mai buni elevi pleaca imediat dupa studiile secundare".

Dupa sapte ani de la aderarea tarilor lor la UE, romanii si bulgarii sunt de-acum liberi sa munceasca oriunde in Europa. Noua tari care au mentinut restrictii au fost nevoite sa le suprime la 1 ianuarie. Alte 17 state, intre care Italia si Suedia, au facut deja acest pas de mai multi ani.

Potrivit unor experti, aceasta schimbare nu va conduce la o crestere importanta a nivelului emigrarii, in contextul in care trei milioane de romani si un milion de bulgari au plecat deja din tara de aproximativ 20 de ani, pentru a-si face un viitor in alta parte.

La Liceul in limba franceza din Sofia, o institutie cu o buna reputatie din capitala bulgara, aproximativ unul din doi elevi pleaca dupa Bac sa studieze "In Franta, Germania, Anglia si Olanda, pentru a se instala acolo", declara Ghergana Krasteva, adjuncta directorului. in opinia acestor tineri, invatamantul pe care-l ofera universitatile bulgare nu le permite sa fie "competitivi la angajarea in firme internationale".

Svilen Malcev, in varsta de 21 de ani, a studiat la foarte selectivul liceu de matematica din Sofia. Ajuns student la Politehnica, el doreste sa devina inginer in domeniul auto si participa la un program comun cu Universitatea din Karlsruhe. Vrea sa mearga in Germania, spune el, fiindca "studentii de la universitatea noastra ramasi in Bulgaria nu gasesc locuri de munca conforme competentelor pe care le au".

"Hemoragie" in domeniul sanatatii publice

Sanatatea publica in Bulgaria, la ca si in Romania, este cel mai afectat domeniu de deschiderea treptata a pietei europene a muncii.

"Incepand din 1990, peste 21.000 de medici romani au plecat sa munceasca in strainatate", declara Vasile Astarastoae, presedintele Ordinului Medicilor. Marea majoritate muncesc in Marea Britanie (4.500), Franta (4.300) si Germania (2.000), iar dintre medicii straini care profeseaza in Franta "romanii sunt cei mai numerosi, mai multi ca belgienii".

Pensionarea si migrarea, impreuna, reprezinta un factor "exploziv", in contextul in care numarul medicilor a scazut cu 30% in ultimii doi ani. "Anumite spitale nu mai au nici macar un anestezist cu norma intreaga, un lucru care le blocheaza sporadic activitatea", afirma medicul Astarastoae. Iar infirmierii, foarte cautati in Europa de Est, se imputineaza si ei.

In Bulgaria vecina, Mariana Kirilova, presedinta sindicatului medicilor din regiunea Veliko Tarnovo (centru), conduce un serviciu de urgenta. Ea are doua specializari si 28 de ani de experienta. Cifrele pe care le prezinta releva esenta situatiei: "Castig, in Bulgaria, 940 de leva (480 de euro), in timp ce un debutant, in Germania, este incadrat cu (un salariu) de 2.200 de euro" pe luna.

Sectorul informaticii, un punct tare, in mod traditional, in ambele tari, reprezinta o raza de speranta in acest tablou sumbru. Formarea tinerilor informaticieni romani si bulgari este apreciata in strainatate, un lucru care a determinat un numar de companii straine de varf sa se instaleze in cele doua tari. Consecinta este faptul ca exodul inteligentei in acest domeniu este in scadere.

"In urma cu 15 ani, cei mai buni dintre cei formati in Romania aveau o singura tinta, Silicon Valley", declara la sfarsitul lui noiembrie ministrul roman al Comunicatiilor si Societatii Informationale Dan Nica. "in prezent, unii au revenit, iar multi nu mai pleaca", adauga el.