Conform cercetării, 44% dintre angajatori au arătat că lipsa forţei de muncă suficiente sau adecvate a afectat cu până la 10% profitul anual al companiei, în timp ce alţi 15% au spus că impactul a fost şi mai mare, de până la 20%.

În acelaşi timp, 8% dintre cei intervievaţi a menţionat faptul că şi acest prag a fost depăşit, chiar peste nivelul de 30%.

Pentru a compensa deficitul de angajaţi, aproximativ o treime dintre angajatori au recrutat oameni nespecializaţi pe domeniul solicitat, dar pe care i-au instruit intern, iar alţi 13,6% au angajat mai mulţi studenţi sau au reconvertit profesional o parte dintre angajaţi, pentru a acoperi domeniul unde le lipseau specialişti, conform răspunsurilor oferite de 13,1% dintre angajatori.

Totodată, pentru 11,4%, soluţia a fost să angajeze mai mulţi oameni din împrejurimi, care fac naveta zilnic. De asemenea, aproape 9% au investit mai mult în tehnologie, pentru a înlocui resursa umană.

Angajații cel mai greu de găsit

Din răspunsurile angajatorilor reiese faptul că, cel mai greu, se găsesc angajaţi în domeniile: producţie, vânzări, IT, inginerie, logistică, financiar-contabil şi customer service.

Nivelul de experienţă cel mai greu de recrutat este mid-level (52,5% dintre respondenţi), entry-level (27,7%) şi senior level (19,8%).

"Marea majoritate a angajatorilor reuşeşte să recruteze angajatul potrivit în cel mult două luni de la anunţarea postului. În unele situaţii, însă, găsirea candidatului potrivit pentru un anumit post, de la momentul lansării anunţului de recrutare, poate dura între două şi trei luni au spus 13% dintre respondenţi, iar 10% au arătat că poate dura chiar şi trei-şase luni", se arată în rezultatele sondajului BestJobs.

În plus, peste jumătate dintre companii (53,5%) sunt de părere că principala cauză pentru care nu reuşesc să ocupe în timp util posturile disponibile o reprezintă faptul că potenţialii angajaţi, mai ales dintre cei tineri, au aşteptări prea mari în raport cu abilităţile sau specializările lor.

În ceea ce priveşte deficitul de angajaţi la nivel de piaţă, cei mai mulţi dintre respondenţi (33%) cred că principala cauză o reprezintă lipsa de interes din partea forţei de muncă inactive profesional în a se califica. Alţi 25,7% spun că principalul motiv îl reprezintă salariile prea mici care pot fi oferite de angajatori, iar alte cauze sunt emigrarea specialiştilor (24%), dar şi închiderea şcolilor profesionale (12%).

La momentul realizării sondajului, opt din zece angajatori aveau până la zece posturi vacante, în jumătate dintre cazuri fiind nevoie de între 1 şi 5 angajaţi pentru fiecare post. Cele mai multe posturi disponibile erau în departamentele: vânzări, producţie, inginerie, administrativ, financiar-contabil, IT şi logistică.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 15 februarie - 15 martie 2019, pe un eşantion de 382 companii mici, medii şi mari din România.

Forța de muncă din România s-a scumpit cel mai mult din UE

Costul total al forţei de muncă în România a înregistrat cea mare creştere în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în trimestrul patru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, conform datelor publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Costul orar al forţei de muncă a crescut în ultimele trei luni din 2018 cu 2,8% în Uniunea Europeană şi cu 2,3% în zona euro, comparativ cu perioada similară din 2017. În trimestrul trei din 2018 s-a înregistrat un avans de 2,6% în UE şi de 2,5% în zona euro.

În trimestrul patru din 2018, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în România (13,1%), Letonia (11,8%), Portugalia (10,3%) şi Lituania (10,2%), singura scădere fiind în Malta (minus 0,5%).

Este al 11-lea trimestru consecutiv în care România înregistrează cea mai mare creştere anuală a costurilor cu mâna de lucru din UE, chiar dacă este vorba de un ritm de creştere mai mic decât avansul anual de 13,9% înregistrat în trimestrul al treilea.

În trimestrul patru din 2018, avansul costurilor cu forţa de muncă în România se datorează în principal creşterii cu 21,4% a costului orar al forţei de muncă în domeniul non-business. Pe sectoare ale economiei, în România, costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 16,7% în construcţii, cu 10,4% în servicii şi cu 8,9% în industrie.