Romania, codasa la numarul de functionari europeni. Ce greseli sa NU faci ca sa castigi mii de euro la UE
Anunturile de preselectie pentru functionari europeni starnesc, in general, interesul romanilor, dar, cu toate acestea, Romania se afla intre tarile care au cei mai putini angajati in structurile Uniunii Europene. Potrivit trainerilor care ii pregatesc pe cei care vor o cariera europeana, cel mai mare obstacol in calea angajarii este lipsa de perseverenta si faptul ca se informeaza din tot felul de surse, mai putin din cele oficiale.
Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene (CE), la sfarsitul anului trecut, in structurile UE erau angajati 664 de romani, in crestere cu 177 de persoane fata de anul anterior.
Chiar si asa, Romania se afla printre tarile cu cei mai putini angajati la UE, alaturi de Olanda (647), Bulgaria (437), Suedia (539), Ungaria (595) sau Irlanda (482), tari cu o populatie cu mult mai mica fata de cea a Romaniei.
Tara din care provin cei mai multi functionari europeni este, cum era de asteptat, Belgia, cu peste 4.600 de angajati, ceea ce reprezinta 20% din totalul salariatilor. Urmeaza Italia si Franta, cu peste 2.400 de angajati, Germania – 2.000 si Spania – 1.700 de angajati.
Majoritatea romanilor angajati in institutiile UE se afla la baza ierarhiei, sunt incepatori cu salarii de 2.000-3.000 de euro.
De exemplu, din totalul de 367 de functionari, majoritatea (peste 300) se afla in primul grad de pregatire – AD5, unde salariile incep de la 4.000 de euro pe luna.
Cel mai inalt grad din administratia publica europeana ocupat de 8 romani este AD14, pentru aceste functii salariile depasind 15.000 de euro. In gradele superioare – AD15 si AD16, nu a reusit sa ajunga niciun conational.
Acelasi lucru este valabil si pentru asistenti, majoritatea romanilor (166) incadrandu-se in prima treapta, cu salarii de la 2.500 de euro. Treapta cea mai inalta ocupata de un asistent roman este 7, maximul fiind 11.
Si totusi, de ce reusesc atat de putini romani sa lucreze in institutiile UE, in conditiile in care fiecare anunt de selectie straneste interesul multora dintre absolventii care si-ar dori o cariera de functionar public european.
Alin Ghizasan, manager de proiect la Euroconcurs.ro, site specializat in pregatirea candidatilor pentru selectia pentru joburi la UE, este de parere ca, in primul rand, tinerilor romani le lipseste perseverenta.
“Etapele care trebuie parcurse pentru a obtine un post nu sunt neaparat foarte dificile, dar dureaza destul de mult, de aceea multi isi pierd rabdarea si renunta. Totodata, daca esti respins o data, nu inseamna ca trebuie sa renunti. Oficialii europeni sunt interesati in special de persoanele perseverente, care incearca de mai multe ori pana reusesc”, a explicat Alin Ghizasan, pentru incont.ro.
Potrivit acestuia, perseverenta este si motivul pentru care majoritatea celor care reusesc sa treaca toate etapele selectiei si sunt angajati nu sunt neaparat tineri, ci persoane care au trecut de o anumita varsta si si-au facut un plan de cariera.
“Tinerii absolventi sunt preferati la selectie pentru ca se lucreaza mai usor cu cineva de 25 de ani, fata de o persoana de 55 de ani. Asta nu inseamna ca cineva care este mai in varsta nu se poate angaja. Si, paradoxal, se angajeaza mai frecvent persoanele in varsta, pentru ca sunt mai perseverente, isi fac un plan de pregatire, tinerii vor sa se intample totul acum”, a mai spus Ghizasan.
O alta greseala frecventa pe care o fac cei interesati de un job la UE este ca nu se informeaza direct de la sursa oficiala, care este serviciul de selectie al UE - EPSO (European Personnel Selection Office, www.europa.eu/epso).
Pe site-ul EPSO sunt publicate, periodic, anunturile de recrutare, pasii care trebuie urmati pentru selectie, perioadele, precum si regulile recrutarii.
In prezent, Comisia Europeana are deschise o serie de pozitii de administratori, pentru care cei interesari pot aplica pana pe 14 martie.
La sfarsitul anului 2010, in structurile Uniunii Europene lucrau aproape 36.500 de persoane provenind din toate tarile membre, din care 12.500 erau functioanri public si restul ocupau pozitii de asistenti, de diferite grade.
Mai multe despre:
#munca in strainatate#angajari UE#Comisia Europeana#functionari publici europeni#joburi
Pe acelasi subiect: