Dupa ce, in aceasta perioada, toata lumea s-a intalnit cu toata lumea si Executivul a dat de inteles ca ar putea fi gasite si alte solutii decat taierea salariilor si a pensiilor, astazi a venit ziua decisiva: Guvernul aproba scrisoarea de intentie catre FMI si proiectul de lege care va permite reducerile de venituri. 

Sindicatele, pe de alta parte, anunta cea mai mare greva din sistemul bugetar de dupa decembrie 1989.

Ce se taie si cu cat?

Intr-o prima varianta a proiectului de act normativ elaborat de Guvern, se taia cam tot: salariile bugetarilor, pensiile, ajutoarele de somaj, indemnizatia de crestere a copilului, alocatiile pentru copii, ajutoarele pentru persoanele cu handicap, alocatiile pentru familiile nevoiase.

Se elimina totodata o serie de stimulente, cum ar fi cel pentru casatorie, trusoul pentru nou-nascuti, precum si biletele de tratament pentru pensionari, care nu se vor mai da in acest an.

Ulterior, reprezentantii Guvernului au precizat ca alocatiile pentru copii si ajutoarele pentru persoanele cu handicap vor ramane la valorile din prezent.

Cele mai vehemente discutii s-au purtat in jurul taierii indemnizatiei pentru cresterea copilului si a pensiilor. Daca in cazul indemnizatiei pentru mame au circulat mai multe variante, consilierul premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass, declara in urma cu doua saptamani, ca s-a decis reducerea acesteia cu 25%.

Mamele s-au mobilizat, au organizat proteste in Bucuresti, la Ministerul Muncii, si in alte orase din tara, dar Guvernul nu a fost de induplecat.

Cu toate acestea, presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, declara, aseara, dupa intalnirea sindicatelor cu ministrul Finantelor, ca in cazul procentului cu care va fi taiata indemnizatia inca se mai discuta, varianta finala urmand a fi stabilita in sedinta de astazi a Guvernului.

Renuntarea la diminuarea pensiilor sub 1.000 de lei a fost un alt subiect fierbinte discutat in aceste zile. Nu mai departe de ieri, pensionarii din Galati, care au pichetat Ministerul Muncii, ieseau victoriosi de la discutia cu ministrul Mihai Seitan, sustinand ca acesta le-a promis mentinerea pensiilor mai mici de 1.000 de lei la valorile actuale. 

Bucuria lor nu a durat decat cateva ore, atat ministrul Seitan, cat si seful de la Finante, Sebastian Vladescu, declarand, dupa intalnirea de la Parlament cu presedintele, ca nu s-a pus nicio secunda problema ca pensiile mici sa nu fie taiate.

Basescu arunca pisica in curtea Consiliului Economic si Social

Dupa ce a anuntat taierea salariilor, a pensiilor si a altor indemnizatii si ajutoare sociale, presedintele Traian Basescu a declarat ca scrisoarea catre FMI nu va fi semnata de premier fara ca aceasta sa aiba avizul Consiliului Economic si Social (CES). 

Astfel, un organism in care sindicatele si patronatele s-au luptat mai bine de doi ani pentru desemnarea presedintelui si caruia Guvernul nu i-a cerut avizul pentru niciunul dintre actele normative adoptate anul trecut, desi acest lucru era obligatoriu, a devenit dintr-o data de importanta nationala.

Cele trei parti care compun plenul CES-ului, sindicate, patronate si reprezentanti ai Guvernului, s-au certat mai bine de patru ore saptamana trecuta, in final nereusind sa ajunga la un consens si urmand sa se mai intalneasca o data ieri, pentru a aviza scrisoarea catre FMI.

In conditiile in care premierul Emil Boc a anuntat ca Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament pe legea prin care se vor taia salariile si pensiile, reprezentantii CES-ului au considerat ca este inutil sa mai dea un aviz, sedinta de ieri fiind anulata. 

Sindicatele s-au mobilizat pentru cele mai mari proteste din ultimii zece ani

Organizatiile sindicale au reactionat vehement imediat dupa anuntul presedintelui, amenintand cu proteste fara precedent. Si pana acum s-au tinut de cuvant. Dupa pichete zilnice la Palatele Victoria si Cotroceni, cele cinci confederatii sindicale au adunat, saptamana trecuta, in Piata Victoriei, aproximativ 50.000 de oameni, care au cerut, la unison, demisia presedintelui si a Guvernului. Presa internationala a scris ca mitingul din 19 mai din Bucuresti a fost unul dintre cele mai de amploare din istoria postdecembrista a Romaniei.

Nici sindicatele pensionarilor nu s-au lasat mai prejos, protestele acestora din 12 mai devenind violente in mai multe orase din tara. La Bucuresti, pensionarii au rupt cordonul de protectie al jandarmilor si au fortat intrarea in Palatul Cotroceni.

Desi au anuntat de o saptamana ca ultima zi a lunii mai va fi ziua in care toti bugetarii vor intrerupe lucrul, confederatiile sindicale anunta astazi, oficial, data grevei generale care va paraliza Romania.

Catalogata drept cea mai mare greva generala din sistemul bugetar de dupa 1989, la actiunea din 31 mai si-au anuntat participarea functionarii publici, cadrele didactice, medicii, transportatorii si angajatii din asistenta sociala.

Si salariatii din companiile de stat, precum RATB, Metrorex, CFR sau Tarom, ar putea bloca transporturile, daca reducerile de salarii se vor aplica si in aceste institutii.

FMI pune paie pe foc!

Si ca si cand nemultumirile din randul romanilor nu erau de ajuns, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a criticat dur masurile de taiere a pensiilor si salariilor din sectorul bugetar pe care vrea sa le aplice Romania. 

"Guvernul roman ne-a spus: vom taia 20 - 25% din salariile functionarilor. Noi am spus nu, nu luati aceasta masura daca vreti sa faceti economii, mariti impozitele si mai ales impozitele pentru cei mai bogati. Guvernul a spus nu, noi suntem cei care decidem. Si acesta este adevarul: Guvernul decide intoteauna, nu FMI. Noi spunem doar: asta e situatia si care e drumul de urmat pentru a va reveni. Guvernul propune masurile, guvernul roman le-a ales", a spus seful FMI, in urma cu cateva zile, la postul francez de televiziune France 2. 

O declaratie asemanatoare a venit, ieri, si de la seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, care a spus ca Fondul ar fi sprijinit si o alta solutie de reducere a deficitului bugetar, daca Guvernul ar fi ales o alta varianta din cele discutate. Oficialul FMI a completat ca, in cadrul discutiilor care au avut loc la Bucuresti, Fondul a propus o serie de variante care includeau majorari de taxe.

Seful Finantelor de la Bucuresti a explicat sec de ce Guvernul a preferat reducerea salariilor si a pensiilor in locul majorarii taxelor, in special pentru cei bogati: “Nu avem atatia bogati de la care sa luam si sa dam la toti saracii”, a spus Vladescu.

Ce sanse are opozitia sa dea jos Guvernul Boc a doua oara?

Cabinetul condus de Emil Boc a intrat in istorie ca fiind primul Guvern demis in urma unei motiuni de cenzura. Actuala echipa de ministri, condusa de acelasi Emil Boc, ar putea deveni si primul Guvern demis de doua ori, daca motiunea de cenzura pe care PSD a anuntat ca o va depune va  fi votata de parlamentari.

Desi Guvernul Boc este sustinut de majoritate in Parlament, membrii Executivului au motive de ingrijorare la votarea motiunii, avand in vedere ca tot mai multi parlamentari, inclusiv din PDL, si-au manifestat nemultumirea fata de masurile de austeritate propuse.

Astfel, UDMR a anuntat ca se impotriveste reducerii cu 15% a pensiilor mici, iar UNPR, formatiune cunoscuta ca fiind apropiata partidului de guvernamant, conditioneaza sustinerea Guvernului in Parlament prin mentinerea pensiei minime de 350 de lei si a indemnizatiei pentru cresterea copilului la 85% din venituri.

Incont.ro este disponibil si in varianta pentru mobil: m.incont.ro!