Data de 1 mai apare, pentru prima data, in legatura cu intrunirea, din anul 1886, a Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canadei (precursoarea Federatiei Americane a Muncii).

George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tamplarilor, a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca "8 ore sa constituie ziua legala de munca de la si dupa 1 mai 1886", sugerandu-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, insa, cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde s-au intrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau in greva. Rezultatul a fost acela ca circa 35.000 de muncitori au castigat dreptul la ziua de munca de 8 ore, fara reducerea salariului.

Dar ziua de 1 Mai a devenit cunoscuta in lumea intreaga in urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai tarziu, in Piata Heymarket din Chicago. Numarul grevistilor se ridicase la peste 65.000, iar in urma ciocnirii cu politia au rezultat mai multe victime.

In anul 1888, la intrunirea Federatiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca in ziua de 1 mai 1890 sa aiba loc manifestatii si greve, pentru reducerea zilei de munca de 8 ore. Iar in anul 1889, social-democratii afiliati la Internationala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai sa fie o zi internationala a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstratii in SUA, in majoritatea tarilor europene, in Chile, Peru si Cuba.

La scurt timp, Federatia Americana a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrand in schimb Labor Day ("Ziua Muncii"), anual, in prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmand aceasta data ca sarbatoare legala.

In alte tari insa, Ziua Muncii este marcata la nivel international pe 1 mai, dupa ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera.

In fostele tari comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformata intr-o sarbatoare de stat insotita de defilari propagandistice. Regimurile comuniste incercau sa instrumenteze politic o veche traditie a miscarii muncitoresti internationale. De asemenea, nazistii au avut tentative de uzurpare a acestor traditii. Ziua de 1 Mai a fost transformata intr-o sarbatoare a comunitatii nationale germane, promitandu-se construirea unui socialism national, in centrul caruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in 1890, iar in timpul comunismului aceasta sarbatoare a fost marcata, ca si in alte tari comuniste, de manifestari propagandistice. Dupa revolutia din decembrie 1989, timp de mai multi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sarbatorita prin festivitati propagandistice, insa a fost marcata prin evenimente sociale, in aer liber.

Printre tarile care sarbatoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numara si Germania, Belgia, Croatia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.

Google isi modifica frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalitati. Google si-a modificat si marti logoul pentru a sarbatori Ziua Internationala a Muncii, marcata pe 1 Mai in mai multe tari din lume, printre care si Romania.

Noul logo al Google prezinta un muncitor imbracat intr-o salopeta, care ridica logoul deasupra capului, ca si cum ar fi o haltera. Langa muncitor se afla o cutie cu scule.